Alegeți o limbă
Cu o creştere de -0,2% în medie în primul trimestru (faţă de -0,1% în UE 27) şi perspective deloc mai bune pe ansamblul anului (-0,7%), potrivit Eurostat, acel “double dip” atât de temut a devenit realitate. Un rezultat pe care presa îl atribuie în mare parte politicilor de austeritate.
“Zona euro bate un nou record de durată a recesiunii” rezumă Financial Times pe prima pagină. Cotidianul economic notează că “acest record trist intervine când şomajul atinge 12,1% din populaţia europeană, nivelul său cel mai ridicat atins vreodată. Aceste cifre ar putea să adauge o presiune pe BCE pentru ca ea să ia măsuri suplimentare după ce a scăzut rata dobânzii luna aceasta, şi pentru ca să-şi revizuiască în scădere previziunile economice, cu o revenire preconizată mai târziu anul acesta”. Potrivit corespondenţilor Financial Times Hugh Carnegy la Paris şi Peter Spiegel la Berlin, aceste cifre care confirmă că Franţa a reintrat în recesiune cresc presiunea pe François Hollande pentru a aplica reforme structurale:
guvernul german este tot mai preocupat, pentru că dacă François Hollande nu acţionează destul de repede, gestionarea crizei din zona euro va deveni imposibilă. Berlin consideră că este posibil să se gestioneze cea mai mare parte a ţărilor în criză, chiar dacă un nou puseu de febră în Italia ar pune probleme serioase. Dar dacă se extinde criza în Franţa, Berlin crede că s-ar pune din nou problema existenţei euro.
Newsletter în limba română
La Paris, Les Echos speră că recesiunea, de acum oficială, va “constrânge Franţa să se reformeze”. Pe aceeaşi lungime de undă ca “FT”, Jacques Attali, economist şi fost consilier al lui François Mitterrand, îi cere lui François Hollande “un şoc al reformelor”:
că este vorba de competitivitate, de reducerea deficitului public, de dosare europene, François Hollande a făcut multe lucruri, deja mai multe decât predecesorul său în aceeaşi perioadă de timp. Ar fi trebuit să se meargă mai repede. Preşedinţia este precum cimentul cu priză rapidă, cu cât aşteptăm mai mult, cu atât este mai greu de acţionat. Totuşi, nimic din ce nu a fost făcut nu este ireversibil. Trebuie să accelereze tempoul.
Pentru România liberă, recesiunea din sânul zonei euro anunţă un an 2103 care “virează în roşu”. Cotidianul din Bucureşti notează că proasta performanţă a economiei europene nelinişteşte chiar şi peste Atlantic, unde
politica de austeritate este văzută ca fiind una din cauzele posibile ale stagnării. Întreaga lume este îngrijorată de faptul că Europa este singura regiune care nu înregistrează creştere. Un consens mondial al economiştilor, între care Premiul Nobel pentru Economie, Paul Krugman, FMI şi diverşi miniştri europeni de Finanţe sunt uimiţi de modul în care Europa cultivă în mod exclusiv obsesia datoriilor publice. […] Periculoasa criză politică în UE ar trebui să ducă la acţiuni pragmatice, flexibile şi inteligente, să se ia în seamă nemulţumirile europenilor.
“Zona euro se afundă în recesiune”, titrează El Correo. O recesiune care este “cea mai lungă din scurta sa istorie”, precizează cotidianul:
dilema la care trebuie să facă faţă zona euro nu este doar ca asanarea bugetară fiscală să fie făcută compatibilă cu politicile de stimulare supuse în mod constant unor contrapartide, dar şi să se ştie dacă durele şi interminabilele ajustări nu sunt pe cale de a strangula orice perspectivă de relansare.
Olanda, “care traversează cea mai rea perioadă economică, exceptând războiul”, nu scapă de această tendinţă. Dar, aici, “consumatorii evită o recesiune puternică”, după cum titrează NRC Handelsblad. Cotidianul arată că, printr-o scădere cu 0,1% în primul trimestru din 2013 față de aceeaşi perioadă a lui 2012, recesiunea care a început în trimestrul al treilea al anului trecut continuă. Cotidianul se bazează pe ultimele cifre ale Biroului central al statisticilor, publicate pe 14 mai. Dacă nu sunt dramatice, subliniază NRC, este mai ales datorită unor “puncte luminoase”:
comerţul exterior a mers bine, cu o creştere a exporturilor de 1% în primul trimestru. […] Dar ceea ce este extrem de pozitiv, este consumul căminelor. El reprezintă aproape jumătate din PIB […] şi a crescut cu 0,4% faţă de al patrulea trimestru al lui 2012. Asta pare puţin, dar este prima dată după 2011 când consumatorii cheltuie ceva mai mult.
Convulsiile zonei euro au repercursiuni şi asupra ţărilor care nu fac parte din ea. Astfel, în Republica Cehă, coroana suportă contralovitura: ea a pierdut 6% faţă de euro din septembrie 2012, notează la Praga Hospodářké noviny. Pentru cotidianul economic,
micşorarea într-un an a economiei cu aproape 2% a PIB-ului este o surpriză neplăcută. [În plus], economia cehă şi-a pierdut ultima susţinere, exporturile.
“Europa se sufocă” titrează Gazeta Wyborcza care dă vina pe politica de austeritate: “A-şi strânge cureaua ne conduce la recesiune”, se alarmează cotidianul în timp ce biroul polonez al statisticilor arată că economia ţării a progresat cu doar 0,4% în primul trimestru al lui 2013 – cel mai rău rezultat din aceşti ultimi patru ani şi după şase trimestre consecutive de recesiune în zona euro. GW îl citează pe economistul şef al ING Mark Cliffe, care crede că “dacă strategia actuală care consistă în a strânge cureaua continuă, vom vedea mai multe ţări intrând în faliment”. Cotidianul notează că situaţia economică este mai ales rea în ţările care aplică măsuri de austeritate stricte precum Spania, Italia, Portugalia, Cipru şi Grecia.
Conducătorii europeni, germani mai ales, au susţinut mult timp că a face economii era cheia pentru a depăşi criza. Este adevărat că a strânge cureaua a permis reducerea deficitelor bugetare, dar, în acelaşi timp, situaţia economică s-a deteriorat şi frustrarea socială a crescut.
