Imagine: Presseurop, Tony Harrison

27 de feluri de a ieşi din criză

În Europa, recuperarea după criză încurajează guvernele să pună în aplicare noi măsuri pentru a revigora creşterea economică. Dar, ca şi acum un an, în lupta cu riscurile de recesiune, cei 27 au fost incapabili să se coordoneze pentru a aborda împreună "ieşirea din criză", scrie Le Monde.

Publicat pe 23 octombrie 2009 la 14:42
Imagine: Presseurop, Tony Harrison

"Ieşirea din criză" este sloganul acestei toamne în Europa. Mari, mici, bogaţi, săraci, vechi sau noi membri, toate ţările Uniunii Europene au intrat practic în acelaşi timp în criză. Puţine sunt cele care au scăpat de recesiune, cu excepţia notabilă a Poloniei. Toate au fost confruntate cu o creştere spectaculoasă a şomajului, în ciuda măsurilor de relansare care au contribuit la adâncirea deficitelor publice mai jos ca niciodată. Situaţia abia se stabilizează şi guvernele pregătesc deja ieşirea din criză. Cum ? Nu fără teamă înainte de toate, pentru că nimic nu este dobândit : dacă economia nu mai este în cădere liberă, recuperarea depinde de mai multe măsuri punctuale, cum ar fi primele la casare introduse în multe ţări.

Liderii europeni se întreabă dacă este înţelept să întrerupă terapia de şoc impusă economiilor lor, cu riscul de a provoca o recidivă. Ca şi acum un an în urmă, atunci când au reacţionat în urgenţă la criza financiară, fiecare pentru sine, coordonarea nu pare de actualitate între partenerii europeni, chiar dacă subiectul ar trebui să fie abordat la summit-ul din 29 şi 30 octombrie, la Bruxelles. Fie vorba de pârghiile de acţionat, momentul propice pentru a demonta planurile de relansare, sau de ritmul de reconectare cu criteriile pactului de stabilitate, alegerile diferă.

Iepurii şi ţestoasele

Grijulii de a menţine marginile de manevră, unele ţări, precum Franţa, Marea Britanie sau Spania, s-au opus retragerii începând de anul viitor a măsurilor de sprijin economic. Alţii, printre care Germania, doresc să profite de noile prognoze mai optimiste (creştere de 1,2% în 2010, cu o reluare a exporturilor) pentru a reveni mai repede la o politică mai ortodoxă. Pe cale de a finaliza negocierile dintre creştin-democraţi şi liberali, se aşteaptă ca noua coaliţie de centru-dreapta să reducă impozitele întreprinderilor începând din 2010, şi impozitul pe venit din 2011.

Newsletter în limba română

Britanicii, care abia au ieşit din recesiune în al treilea trimestru, vor trebui să aştepte alegerile legislative, în iunie 2010, pentru a şti ce politică economică va fi urmărită şi la ce ritm. Dacă rămâne la putere, prim-ministrul Gordon Brown va continua să susţină creşterea economică. Pentru anul fiscal 2010-2011, el intenţionează să injecteze în economie 30 miliarde de lire sterline (33 miliarde de euro) suplimentari din banii publici. TVA, redusă în toiul recesiunii, ar trebui să crească de la 15% la 17,5% pe 1 ianuarie. Gordon Brown intenţionează să abordeze reducerea cheltuielilor numai după 2011. Conservatorii, dacă vor fi aleşi, ar începe imediat. Deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 12,4% din PIB pe 2009-2010.

Reducerea cheltuielilor publice

Conservatorii nu sunt singurii suporteri ai reducerilor bugetare drastice. În Olanda, guvernul de centru-stânga al lui Jan Peter Balkenende a avertizat că efortul care trebuie depus ar fi cel mai important de la război încoace. Planul de austeritate are două măsuri cheie : vârsta de pensionare va creşte treptat până la 67 de ani (până în 2025) şi cheltuielile publice vor fi reduse cu 20%. După previziuni, economia olandeză va descreşte cu 5%, iar şomajul va creşte cu 8%. Olanda cunoscuse în ultimii ani un şomaj aproape nul.

Creşterea taxelor împotriva deficitelor

Este alegerea făcută de unele guverne încleştate cu cele mai mari deficite, cum ar fi Spania şi Irlanda. După ce redusese impozitele în 2004, guvernul socialist al lui Jose Luis Rodriguez Zapatero a trebuit să le ridice în 2010. Spania este ţara din zona euro care a cheltuit cel mai mult în planuri de relansare, fără a reuşi să stopeze creşterea şomajului (18% din populaţia activă) sau să repornească activitatea.

Potrivit FMI, Spania va fi una dintre puţinele ţări din zona euro încă în recesiune în 2010. Proiectul de buget pentru 2010 prevede creşterea impozitării directe şi indirecte în faţa deficitului vertiginos (10% până la sfârşitul anului).

Confruntată cu un deficit care ar putea ajunge la 12% din PIB în acest an, Irlanda a prevăzut de asemenea creşterea impozitelor menajelor, dar a avut grijă să nu se atingă de impozitele întreprinderilor (12.5 %) pentru a nu descuraja investitorii străini, care au contribuit semnificativ la creşterea din ultimii ani şi pe care se bizuie pentru repornire. În schimb, guvernul a tăiat în cheltuieli, reducând salariile funcţionarilor.

Scăderi de impozite

Confruntat cu un deficit după ani de excedente bugetare, guvernul conservator suedez al lui Fredrik Reinfeldt a declarat că va scădea impozitul pe venit al pensionarilor şi al suedezilor care au un loc de muncă, şi va reduce impozitul pe salarii pentru cei cu profesiuni independente. Dacă revin la putere în 2012, social-democraţii doresc să reintroducă impozitul pe avere, să creeze un nou impozit pe casele cele mai scumpe şi să crească impozitul pe venit.

PORTUGALIA

Bogăţia privată se ridică în timp ce companiile se apleacă

Ca urmare a unei scăderi bruşte ale preţurilor indusă de criza financiară mondială, bogăţia privată din Portugalia a intrat în recuperare în al doilea trimestru, scrie Público. Banca Portugaliei a anunţat că activele financiare private portugheze (numerar, depozite bancare, asigurare pe viaţă, investiţii în acţiuni) au crescut brusc la 208.4 miliarde de euro la sfârşitul lunii iunie, faţă de luna martie unde stagna la 203.5 miliarde de euro. Nu este un salt uriaş, dar un prim indicator pozitiv de la începutul anului 2008.

Această schimbare de tendinţă în finanţele private portugheze "ar putea fi importantă pentru a ajuta recuperarea economică", se entuziasmează Público. Totuşi, veştile nu sunt la fel de bune pentru întreprinderile portugheze, ale căror rezultate sunt chiar mai rele decât erau în aceeaşi perioadă a anului trecut. Rezultatele operaţionale au scăzut cu 33,6% faţă de aceeaşi perioadă în 2008.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect