Decizia din 19 noiembrie a Înaltei Curţi spaniole (“Audiencia Nacional”) de a emite mandate de arestare pe numele fostului preşedinte chinez Jiang Zemin, în vârstă de 87 de ani, şi a alor patru înalţi responsabili chinezi, “pentru presupusa lor responsabilitate în genocidul împotriva poporului tibetan” a declanşat “dintr-o dată o dispută diplomatică nedorită exact cu ţara pe care Madridul o avea în vedere pentru a o transforma într-un nou Eldorado asiatic pentru companiile spaniole”, scrie El País.
Înalta Curte şi-a bazat decizia pe principiul jurisdicţiei universale a instanţei spaniole asupra infracţiunilor care afectează toţi cetăţenii spanioli, chiar şi cei aflaţi în afara Spaniei.
China a declarat presei că este “foarte nemulţumită” şi a chemat ambasadorul Spaniei la Beijing la o reuniune cu reprezentanţii guvernului chinez.
Decizia a intervenit în urma unui proces lansat în 2006 de către organizaţiile tibetane de apărare a drepturilor omului şi Sherpa Thubten Wangchen, un cetăţean spaniol, împotriva acţiunilor guvernului chinez în Tibet, după invazia din 1950.