Alegeți o limbă
Pe 4 decembrie 2008, o încărcătură de Losartan, un medicament contra hipotensiunii arteriale, a fost sechestrată în portul Rotterdam. Venită din India, era destinată Braziliei şi era scutită de brevet în ambele ţări. Totuşi, vamele au confiscat medicamentele, pentru suspiciune de încălcare de brevet. Încărcătura nu a fost eliberată şi înapoiată în India decât după 36 de zile. Cei 300 000 de brazilieni cărora erau destinate medicamentele au rămas lipsiţi de îngrijire medicală.
Incidentul din portul Rotterdam este doar un exemplu printre multe altele, şi ridică problema de a descoperi dacă Uniunea Europeană pune beţe în roate schimburilor comerciale. Potrivit ONG-urilor, precum Oxfam Novib şi Medici fără frontiere, şaptesprezece loturi de medicamente, provenind din ţări din afara Uniunii Europene şi destinate unor ţări în curs de dezvoltare, au fost sechestrate anul trecut, în Olanda. Iar la începutul acestui an, un lot important de medicamente anti-HIV, de la Clinton Foundation, în drum spre Nigeria, a fost de asemenea oprit. Cel mai recent fiind un lot de antibiotice oprit la Frankfurt luna trecută.
"Este imposibil să lucrăm în asemenea condiţii", a spus Alexandra Huember din grupul de lucru medicamente al Medicilor Fără Frontiere de la Geneva. Potrivit Oxfam Novib, tranzitul de medicamente pentru ţările în curs de dezvoltare este îngreunat în mod intenţionat şi sistematic. "Confuzia între generic şi imitaţie pare a fi o strategie generală pentru a contracara comerţul cu medicamente generice. Singurul câştigător este industria farmaceutică, care deţine brevetele. Victimele sunt pacienţii din ţările în curs de dezvoltare", a spus Esmé Berkhout, consilier sănătate la Oxfam Novib.
Berkhout insistă asupra faptului că importul de medicamente generice din ţări cu preţuri scăzute, cum ar fi India, este o soluţie reală pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare. În anul 2001, graţie apariţiei medicamentelor generice de pe piaţă, preţul inhibitorilor de SIDA a scăzut de la 10.000 la mai puţin de 350 de dolari pe pacient şi pe an.
Potrivit organizaţiilor umanitare, fabricanţii medicamentelor generice sunt constant confruntaţi cu noi obstacole, în ciuda acordurilor internaţionale pentru promovarea accesului la medicamente a ţărilor în curs de dezvoltare. În anul 2001, sub auspiciul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), comunitatea internaţională a semnat aşa-numita declaraţie de la Doha, care a făcut o excepţie în domeniul proprietăţii intelectuale pentru ţările sărace, pentru a le permite să importe versiuni generice ieftine ale medicamentelor brevetate. Întărirea directivelor europene pentru protecţia proprietăţii intelectuale, privind brevetele de invenţii, pare a fi contrarăe declaraţiei de la Doha.
Ca urmare a întrebărilor organizaţiilor de ajutor internaţional, Comisia Europeană a anunţat că respectă acordul de la Doha, dar a fost obligată să efectueze controale stricte, din cauza fluxului mare de medicamente contrafăcute din ţări ca India şi China. Comisia a susţinut că medicamentele nu sunt confiscate, ci doar temporar "reţinute".
Organizaţiile umanitare bănuiesc industria farmaceutică de a exercita o influenţă directă asupra vamelor. Pentru sechestrarea lotului de Losartan din India se pare că vamele ar fi fost informate de către Merck, compania americană, care încă mai deţine brevetul pentru acest medicament în Europa.
Într-o declaraţie făcută Medicilor fără frontiere, Merck recunoaşte că, în acest caz special în portul Rotterdam, "ar fi trebuit să se ţină cont de faptul că drogurile erau destinate unei ţări în care Merck nu mai are drept asupra brevetului."
