Știri Criza economică

Austeritatea, o şansă pentru cooperarea militară europeană

Paralizată de interesele naţionale, cooperarea militară europeană rămâne embrionară. Dar criza economică împinge statele să caute sinergii şi să-şi pună în comun resursele şi infrastructurile de apărare.

Publicat pe 12 august 2010 la 15:10
Airbus A400M, avion de transport militar realizat în comun de mai multe tari europene

Valul de austeritate care vine asupra Europei va lovi din greu apărarea. Germania lucrează pe o reducere a cheltuielilor militare de 1 miliard de euro în patru ani, şi plănuieşte să elimine serviciul militar obligatoriu. Franţa vrea să economisească 3.5 miliarde până în 2013. Marea Britanie trebuie să pună în aplicare o reducere pe care guvernul o anunţă dureroasă, şi care, pentru analiştii specialişti ai sectorului, ar trebui să reprezinte aproape 10% din buget. Tendinţa este similară pe întreg continentul: apărarea este o ţintă de reduceri mai puţin explozivă din punct de vedere social decât alte domenii.

Obligate să închidă supapele, principalele guverne europene au început să exploreze noi forme de cooperare pentru a-şi optimiza resursele şi a păstra intactă capacitatea de acţiune a armatelor lor. Franţa şi Germania tocmai au stabilit un grup de lucru pentru a studia "subiectele asupra cărora ne putem îndrepta spre o punere în comun şi o asociere" pentru a realiza "câştiguri bugetare şi economii pe scară largă", a declarat în iulie ministrul francez al Apărării, Herve Morin. Paris şi Londra au înfiinţat o altă comisie bilaterală. După mai mulţi ani de stat pe loc, lucrurile par să se mişte. "Rezistenţa nu a dispărut ca prin farmec, dar cred că această situaţie va permite realizarea unor progrese pe termen mediu, în următorii câţiva ani", consideră Nick Witney, fost director al Agenţiei Europene de Apărare.

Marjă largă de cooperare în ariergardă

Motivaţia principală a guvernelor este de a evita risipirea banilor pe dubluri ale infrastructurilor şi echipamentelor. Desigur, conducătorii doresc să păstreze controlul asupra tuturor mijloacelor utilizate pe front. Dar există o marjă largă de cooperare în ariergardă. "Opinia generală este că cu cât suntem mai aproape de front, cu atât lucrurile devin mai complicate", rezumă Witney. "Eu personal sunt sceptic cu privire la formarea de unităţi cosmopolite. Cu toate acestea, există domenii în care consolidarea cooperării este acceptabilă politic, de exemplu în cercetare şi dezvoltare sau în infrastructurile apărării. Nimic nu obligă fiecare ţară să aibă propriile ei structuri pentru a menţine şi repara aceleaşi aparate. La fel pentru testarea şi evaluarea armelor, muniţiilor şi explozivilor, pentru tunelurile aerodinamice utilizate în proiectarea de aeronave şi pentru bazinele unde se încearcă navele".

Unele relaţii bilaterale pot merge chiar mai departe. "Există astfel o mai mare marjă de cooperare între Franţa şi Marea Britanie, continuă Witney. Conservatorii de dreapta la putere în Londra rămân foarte sceptici cu privire la politica de apărare a UE, preferând să canalizeze tot spre NATO. Dar chiar şi ei sunt gata să consolideze cooperarea cu Franţa, o ţară pe care o consideră pregătită să plătească şi să lupte".

Mijloace financiare în scădere

Dacă este de neconceput punerea în comun a avioanelor de luptă, este destul de acceptabilă ideea de a împărtăşi infrastructurile, instalaţiile de dezvoltare, întreţinere şi formare profesională, sau chiar aparatele de transport. "Mai multe studii arată că este posibil să faci economii prin cooperare", spune Elizabeth Sköns, responsabilă de programul privind cheltuielile militare al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI). "Încetineala se datorează mai ales protecţiei bazelor industriale şi tehnologice militare naţionale şi divergenţelor în politicile de apărare. Aceste probleme sunt încă prezente, dar sunt astăzi mai puţin importante graţie armonizării în sânul UE".

Zarurile bugetare sunt aruncate iar Europa va trebui să decidă dacă doreşte să optimizeze mijloacele militare în declin. Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia şi Spania - cele cinci mari puteri europene, al căror PIB reunit este uşor mai scăzut decât cel al Statelor Unite - au consacrat 165 de miliarde de euro cheltuielilor militare în 2009, fie de trei ori mai puţin decât Statele Unite. În acelaşi an, China a crescut bugetul apărării cu 217 %, iar India cu 67%. Dacă luăm în considerare media creşterii acestui buget în cele cinci mari ţări europene, obţinem 10%.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect