În Bereg, oraş din Transcarpatia, la hotarele Uniunii Europene [la graniţa cu Ungaria], sute de romi trăiesc în spatele unui zid de beton. În colibe de lemn şi lut, într-o mizerie de nedescris. Aici, numeroase familii locuiesc în camere cu o duhoare pestilenţială. Zidurile mucegăite şi năruite sunt astupate cu cârpe şi carton. Tavanele sunt găurite, podeaua este din pământ bătătorit şi unele ferestre au fost înlocuite cu folii de polietilenă. Această comunitate, potrivit chiar şi organizaţiilor ucrainene ale drepturilor omului, este un ghimpe în coaste pentru toată lumea.

Chiar înainte de începutul Campionatului European de Fotbal 2012, o tabără de romi a fost arsă în cartierul popular Bereznaky, din Kiev. Probabil fiindcă aceştia îşi construiseră adăposturile în apropierea liniilor de cale ferată pe unde urmau să treacă mii de suporteri. Dar nici în ghetourile închise, unde sunt "între ei", romii ucraineni nu au o viaţă uşoară. Cei care stau în Bereg dorm pe paturi suprapuse, făcute din fân, cartoane şi cârpe vechi. În curţile pline de gunoaie şi de tot felul de calabalâcuri, fierbe un cazan de mâncare, atârnat deasupra unui foc făcut direct pe pământ.

Câinii vagabonzi rătăcesc liber şi vin să adulmece chiftelele de cartofi întinse pe pământ. Hainele sunt spălate în apă murdară. "Dar măcar aici nimeni nu vine să ne hărţuiască", spun locuitorii. Singurul semn de civilizaţie sunt telefoanele mobile şi antenele de satelit de pe acoperişurile sfâşiate. "Gătim într-o apă murdară. Toţi copiii au diaree. Ne rugăm ca să ne fie instalată măcar o pompă", spune Aranka, care trăieşte în "rezerva" din Berehove cu cei opt copii. Adulţii şi copiii suferă de dizenterie şi tuberculoză. Barăcile sunt infestate de şobolani, pe care locuitorii încearcă să-i vâneze trimiţând pisici jecmănite adeseori ţinute în lesă. Toţi, tineri şi bătrâni, luptă împotriva păduchilor vopsindu-şi părul în roşu aprins.

400 000 de romi în Ucraina

Potrivit statisticilor organizaţiilor de romi, în Ucraina trăiesc aproape 400 000 de romi. Dar potrivit lui Rudolf Papp, consilier municipal din Bereg, este foarte greu să se determine numărul exact de locuitori al acestui cătun. Deoarece în căutarea lor pentru o viaţă mai bună, familiile vin şi pleacă în mod constant. Pentru mulţi dintre ei, singurele surse de venit sunt alocaţiile sociale, precum prima pentru naştere, alocaţiile parentale şi pensiile membrilor cei mai vârstnici ai familiei. Dar în Ucraina, mulţi romi nu au acte de identitate. Ei nu pot deci primi alocaţii.

Romii nu se plâng de această viaţă "în spatele zidului". Potrivit lui Papp, faptul că aşezarea este izolată de un perete este un lucru bun, atât pentru comunitatea de romi cât şi pentru populaţia locală. Nimeni nu-i obligă să rămână acolo, ei pot circula liber. "Avem aceleaşi drepturi ca ucrainenii şi maghiarii. Copiii noştri pot merge la şcoală şi femeile pot naşte în spitale", afirmă Papp. Dar acesta admite totuşi că puţini sunt cei care profită de aceste avantaje.

Pentru el, principala greutate este că bărbaţii nu-şi pot găsi de lucru din cauza etniei lor. Şi deci copiii care cerşesc sau bătrânele care "lucrează" în pieţe sau în gări sunt adeseori cei care pun pâinea pe masă. O parte dintre romi trăiesc din comerţul cu droguri. Taberele acestora sunt mult mai luxoase. Ei locuiesc în case cu turnuleţe şi conduc limuzine.

Integrarea romilor, o problemă majoră dintotdeauna

Pentru Vitali Kulik, directorul Centrului de Cercetare pentru Societatea Civilă, integrarea romilor în societate este o problemă majoră. "Pe vremea sovietică, autorităţile încercau să acţioneze pe lângă ei prin intermediul celor care erau atunci porecliţi baroni. Dar aceste proceduri informale nu au reuşit, ceea ce a deschis calea unei criminalizări şi mai sporite ale acestei comunităţi", explică acesta.

Potrivit apărătorilor drepturilor omului, romii din Ucraina reprezintă o comunitate complet lăsată de izbelişte, de care nimănui nu-i pasă. Cum spunea şi Volodimir Batşiev, din cadrul Observatorului ucrainean al drepturilor omului, citat de Radio Liberty, "acesta este un popor care a fost uitat. Guvernul nu vrea să se ocupe de ei, pentru că soluţia care ar trebui desfăşurată ar costa prea mult. Ei sunt consideraţi ca fiind un grup etnic marginal".

Romantismul a apus

În timpurile sovietice, autorităţile au încercat să integreze romii cu forţa în societate. Nomadismul a fost interzis, copiii au fost obligaţi să meargă la şcoală şi bărbaţii au primit un loc de muncă, în principal în agricultură. Au existat şi acţiuni de promovare a culturii rome. Filmul realizatorului moldovean Emil Loteanu, "Şatra", filmat întocmai în aceste sate din Transcarpatia, a devenit cult.

Dar romantismul cinematografic a dezertat de mult taberele de romi. Astăzi domnesc acolo criminalitatea şi mizeria. Ca şi în celelalte ţări europene, societatea ucraineană îi dispreţuieşte pe romi. Astăzi, doar grupurile de muzică tradiţională ţigănească care cântă în restaurante mai atrag simpatia.