Alegeți o limbă
Într-un editorial intitulat “Inconvenientul de a fi balcanic”, Andrei Pleşu abordează dificultăţile de înţelegere dintre ţările Balcanice şi Uniunea Europeană, pornind de la stereotipii şi pană la problemele de fond economice şi de securitate.
"Una din stereotipiile - explicabile până la un punct - ale politicii europene este portretul „negru" al Balcanilor, „butoiul cu pulbere" al sud-est-ului continental, o colecţie sumbră de naţionalisme ireconciliabile, intoleranţă, violenţă, Kosovo, înapoiere economică, fundamentalism etc. [...] E greu de spus, din perspectiva ţărilor dezvoltate, ce e mai costisitor: să faci efortul de a integra economic o regiune retardată, evitând astfel riscurile involuţiei ei, sau să abandonezi această regiune, dar să fii obligat la ample cheltuieli militare, pentru a soluţiona crizele rezultate din chiar faptul că ai abandonat-o."
La rândul lor, ţările din regiune abordează strategii identitare diferite. "Croaţia şi Slovenia de pildă, care încearcă să "migreze" spre o apartenenţă central-europeană. Sau România care, aşezată la nord de Dunăre, se comportă uneori, nu fără o anumită acoperire, ca un "arbitru" al zonei, situat în afara ei. Alte state, care nu pot invoca nici un argument cât de cât valabil în favoarea ne-balcanităţii lor, caută să se salveze construind un fel de utopie a 'miracolului" balcanic."
Andrei Pleşu se întreabă ce soluţie putem găsi pentru salvarea Balcaniului. "Dacă vrem să "salvăm" zona, doar ca să ne protejăm împotriva unor eventuale complicaţii "de graniţă", nu vom şti niciodată ce salvăm de fapt. Întrebarea corectă este: de ce merită "salvate" ţările regiunii, ce valori europene s-ar pierde prin eşecul unei politici balcanice arbitrare. Fără această perspectivă, Balcanii vor rămâne, cum a spus cineva, "un iad, pavat cu relele intenţii ale marilor puteri".
Citiți articolul integral în ziarul Adevărul...
Alegeri
Nasa Stranka, un partid care pledează pentru un stat multietnic
La alegerile legislative din 3 octombrie, trei intelectuali din Sarajevo se vor prezenta cu propriul partid politic: Danis Tanovic, căştigător al Premiului Oscar pentru filmul său No Man's Land în 2001, Dino Mustfic, regizor de teatru şi Pedja Kojovic, un fost cameraman pentru Reuters - explică Le Monde. Înființat în 2008, Nasa Stranka [Partidul Nostru] pledează pentru o Bosnie-Herţegovină multietnică. Partidul a format în Republica Serbia "o coaliţie cu singura mişcare anti-naţionalistă sârbă, Noul Partid Socialist (NSP) al lui Zdravko Krsmanovic, primarul din Foca". Chiar dacă "nu prezintă niciun candidat pentru preşedinţie, Nasa Stranka speră totuşi să intre în cele trei parlamente (din Bosnia-Herţegovina şi din cele două "entităţi"), precum şi în consiliile cantonale". "Într-o ţară în care cetăţenii sunt disperaţi şi alegătorii abstenţionişti (..) Nasa Stranka speră un miracol, o tresăltare", conchide Le Monde.
