Alegeți o limbă
Din camera sa mică din căminul universitar din Bucureşti, Andrei Babcinetchi poate vedea un teren de sport betonat şi blocuri din epoca comunistă. Nu este încă occidentul de care visa acest student din Republica Moldova, dar este un prim pas : şederea în România este o fază obligatorie pentru candidaţii la emigrare spre Vest veniţi din ţara lui. "Sunt înscris la Academia de Studii Economice, explică studentul. În doi ani, o să am masteratul şi intenţionez să-mi continui studiile în Europa de Vest. Dacă aş fi rămas în Moldova, n-aş fi avut nici o şansă. România este în Uniunea Europeană (UE) şi diploma pe care o voi obţine la Bucureşti va fi recunoscută în toate ţările membre. Noi nu vrem să fim izolaţi de restul lumii. Aparţinem UE".
Precum Andrei Babtcinetchi, zeci de mii de tineri moldoveni au venit la studii în România, conduşi de dorinţa Europei. Ei cer paşaport românesc, considerat a fi cheia spaţiului Schengen al UE. Moldova este un fost teritoriu român anexat de către Uniunea Sovietică după cel de-al doilea război mondial. Două treimi din cei 4 milioane de moldoveni sunt românofoni cealată treime sunt rusofoni. Devenită republică independentă după prăbuşirea URSS, în 1991, Moldova a sărăcit după întoarcerea la control a Partidului Comunist, în 2001. După aderarea României la UE în 2007, aceasta a devenit foarte atractivă pentru tânăra generaţie de moldoveni românofoni.
"Moldova nu este gata să intre în UE, afirmă sociologul Dan Dungaciu. Dar aceşti tineri doresc să intre în UE individual. Cheia lor este naţionalitatea română". Pe 14 aprilie, preşedintele României, Traian Băsescu, s-a adresat Parlamentului pentru a susţine cauza Moldovei. "Nu putem accepta faptul că noua generaţie din Moldova nu poate veni la studii în România sau în alte ţări europene", a declarat acesta. Şeful statului a cerut guvernului de la Bucureşti să accelereze procedurile care să permită obţinerea paşapoartelor de către moldovenii de limbă română. De atunci, aproximativ 800 000 de cereri de paşapoarte au fost depuse la Consulatul român din Chişinău, capitala Republicii Moldova.
Noua politică din Bucureşti otrăveşte relaţiile dintre cele două ţări. Tensiunile româno-moldovene au atins un punct critic în momentul alegerilor legislative din 5 aprilie. Populaţia manifesta în Chişinău. Opoziţia democratică şi pro-europeană contesta victoria comuniştilor, conduşi de preşedintele Vladimir Voronin, apropiat de Rusia. Şeful statului moldovean a acuzat România de a fi provocat tulburările de la Chişinău pentru a anexa Moldova. El a impus un regim de vize pentru cetăţenii români. Represiunea violentă a manifestaţiilor anti-comuniste la Chişinău a crescut şi mai mult verva domnului Băsescu în faţa Parlamentului României: "În secolul al-21-lea, ne confruntăm cu absenţa statului de drept, cu discriminarea etnică, cu reprimarea oponenţilor, cu cenzura, a declarat el. Toate aceste elemente crează o atmosferă de teroare".
Victoria opoziţiei anticomuniste la alegerile din 29 iulie ar trebui să liniştească relaţiile dintre cele două ţări. Studenţii moldoveni din România se bucură astăzi de această victorie. "Putem în sfârşit vorbi cu adevărat de integrarea în UE, spune Andrei Babtcinetchi. Am dobândit foarte repede gust pentru libertate".
Partidul Comunist rămâne totuşi prima forţă din ţară, obţinând 48 de mandate faţă de un total de 53 de locuri pentru partidele de opoziţie. Probabil va mai avea un cuvânt de spus în discuţii, mai ales pentru că sunt necesare 61 de voturi pentru a alege un nou preşedinte. Dar dincolo de aritmetica electorală, rezultatul alegerilor a dat un nou elan moldovenilor care speră să obţină un paşaport românesc. "După previziunile noastre, aproximativ două milioane de moldoveni vor dobândi naţionalitatea română", conchide preşedintele Traian Băsescu. Deci cam jumătate din populaţia Moldovei.
POLITICĂ
O coaliţie pentru Europa
Patru partide de opoziţie din Moldova, pro-occidentale, au format sâmbătă 8 august, o coaliţie care ar trebui să le permită ocuparea unui număr suficient de locuri în Parlament (53 contra 48 pentru comunişti) pentru a constitui un guvern. "Suntem conştienţi de responsabilitatea care ne revine", afirmă pe prima paginădin Timpul cei patru lideri democraţi. Semnatari ai actului de naştere ai Alianţei pentru integrare europeană, scopul lor este să se dedice "integrării europene a Moldovei".
"Este un act esenţial irevocabil ! ", afirmă Arcadie Gherasim în editorial. "Alianţa va trebui să semneze, la Bruxelles, acordul de asociere cu UE.(...) Acesta din urmă ar legitima, ireversibil, dispariţia ultimului regim comunist" (după alegerile contestate din 7 aprilie, UE afirmase că un acord ar putea fi posibil în cazul în care Moldova ar da dovadă că se angajează pe calea democraţiei). O dată semnat acest document, "nici un alt accident Voronin (numele preşedintelui comunist Vladimir Voronin) nu va mai putea interzice sutelor de mii de tineri moldoveni de a trece liber Prutul spre ...Europa!", scrie Timpul.
