Alegeri europene 2014: “Euroscepticismul va deveni oare noua regulă?”

26 mai 2014 – VoxEurop

Din Franţa în Marea Britanie, trecând prin Danemarca, Grecia sau Austria, scrutinul este marcat de creşterea în popularitate a partidelor eurosceptice în mai multe state membre. Un semnal de respingere a politicii europene aşa cum a fost ea realizată până acum, notează presa europeană.

Noul Parlament apare ca fiind mai fragmentat decât adunarea precedentă, cu o prezenţă întărită a micilor partide, o reflectare a diviziunilor din opinia publică europeană.

"Parlamentul European este pe cale să devină mai aglomerat, mai greu de gerat, mai confuz şi un interlocutor mai dificil pentru a negocia, o consecinţă a alegerilor europene", scrie Quentin Peel în Financial Times. Editorialistul britanic consideră că

Cover

o creştere a sprijinului pentru partidele populiste anti-europene de dreapta sau de stânga, în ţări ca Marea Britanie, Franţa sau Grecia, va lăsa această adunare de 751 de deputaţi fără o majoritate clară de o parte sau de alta a spectrului politic. Se pare că vom avea parte de săptămâni în şir de scandaluri politice inevitabile, în timp ce noii deputaţi se vor bate pentru a forma alianţe cu foarte ciudaţi colegi de cameră, pentru a decide cine va fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Am putea avea parte de un blocaj prelungit între Parlament şi Consiliul European, unde conducătorii celor 28 de state membre se vor întâlni pentru a decide cine va fi succesorul lui José Manuel Barroso în acest post.

În timp ce Partidul Democrat, al preşedintelui Consiliului italian, Matteo Renzi, înregistrează un scor record, cu mai mult de 40% din voturi, în alte ţări "nu este vorba nici de 'votul de protest' anunţat de sondaje, şi poate că nici de 'şocul salutar' evocat de [fostul preşedinte al Comisiei Europene, Romano] Prodi. Este mai mult de atât", scrie Aldo Cazzullo în Corriere della Sera:

Cover

ne vom aminti de alegerile din 2014 ca de înfrângerea istorică a unui sistem politic. Eclipsa partidelor tradiţionale. Rezultatul de ieri indică două aspecte. Europa a dat, în faţa crizei, un răspuns greşit. Lumea întreagă a reacţionat la prăbuşirea industrială şi financiară cu o politică de expansiune şi de investiţii; doar Europa condusă de Germania a urmat politica de austeritate, de rigoare, necesară, sărăcind toate ţările cu excepţia Germaniei. [...] Votul confirmă o tendinţă difuzată dincolo de limitele continentului: timpul nostru este marcat de revolta împotriva elitelor, împotriva instituţiilor, împotriva formelor tradiţionale de reprezentare. Iar Europa este percepută ca fundament şi garant al acestor elite împotriva cărora este condusă revolta.

"Un revers pentru Platforma civică", titrează Gazeta Wyborcza, în legătură cu alegerile europene. În timp ce rezultatele defintive nu erau cunoscute încă, principalele două partide, Platforma civică, a primului ministru Donald Tusk, şi partidului Dreptate şi Justiţie (opoziţie) au obţinut ambele 19 locuri în Parlamentul European. Într-o manieră surprinzătoare, [notează] cotidianul, partidul anti-europenilor, Congresul Noii Drepte (KNP), şi-a făcut intrarea în Parlamentul European, trecând de pragul de 7%. Potrivit Gazeta, rezultatele partidelor populiste şi de extrema dreaptă de pe continent ar putea avea repercursiuni pe termen lung asupra politicii europene:

Cover

chiar dacă euroscepticismul radical nu ar trebui să zgâlţâie brutal funcţionarea UE, ar putea, din nefericire, să devină un virus care îi va afecta pe ceilalţi. Populismul şi isteria îndreptate împotriva "valurilor de imigranţi" şi "omnipotentul Bruxelles", ca şi cererile pentru un stat naţional puternic [...] ar putea deveni mai populare printre celelalte partide, mai ales dacă doresc să-i cucerească pe alegătorii eurosceptici.

"Chiar dacă fusese anunţată, victoria Frontului Naţional", care devine astfel primul partid din ţară, cu mai mult de 25% din voturi, "rămâne un şoc care va zgudui atât Franţa cât şi Europa", scrie Libération. Pentru cotidianul francez de stânga,

Cover

unda de şoc creată de FN depăşeşte frontierele. Rezultatele sale, însoţite de scorurile bune ale altor partide eurofobe din Danemarca, Austria sau Marea Britanie, constituie o ameninţare reală a ideii europene. Virusul care contaminează Franţa de ani de zile riscă să se propage într-o Uniune în care mânia împotriva politicilor austere devine o mânie surdă, în care frica de Celălalt nu încetează să crească. Doar capacitatea partidelor democratice de a vorbi acestui popor aflat într-o ruptură democratică poate spera să combată răul.

Pentru Die Tageszeitung, responsabilă de creşterea populismului în Europa este "criza euro". Partidul eurosceptic Alternative für Deutschland (AfD) obţine 7 locuri în Parlamentul European. Creat în 2013, el reuşeşte o lovitură de maestru, în timp ce majoritatea celorlaltor partide pierd alegători. Partidul de extrema dreaptă NPD obţine, în ccea ce îl priveşte, un loc în Parlamentul European. Potrivit TAZ, succesul AfD simbolizează transformarea mediilor liberale. În Germania, ei sunt -

Cover

cei care îşi câştigă viaţa mai bine decât alţii. Cei care sunt sătui de republica multiculturală. Nu au niciun chef să plătească pentru leneşii greci. [...] Ar fi totuşi naiv să credem că AfD se va ruina de la sine putere. Succesul său poate fi considerat mai degrabă ca un fel de normalizare europeană. În Austria şi Olanda, partidele populiste de dreapta s-au substituit de mult timp partidelor liberale. Euroscepticismul ar fi deci [noua] normă europeană?

"Un mare pas înainte pentru Partidul Poporului, din Danemarca", titrează Berlingske, potrivit căruia partidul populist de dreapta a obţinut 25% din voturi la alegerile europene, devenind astfel şi el primul partid al ţării. În ciuda acestui rezultat, cotidianul danez nutreşte oareşce îndoieli asupra puterii reale a partidelor eurosceptice din Parlamentul European:

Cover

în ciuda progresului lor, avansul partidelor eurosceptice are importanţă mai ales din punct de vedere electoral. Întrebarea este de a şti dacă majoritatea pro-europeană va putea ignora acest salt al euroscepticismului în Europa. Marine Le Pen a afirmat că doreşte să distrugă Europa din interior. Dar, în ciuda triumfului Frontului Naţional, rămâne de văzut dacă Le Pen va fi capabilă să reunească suficiente ţări pentru a forma un grup în sânul noului Parlament.

A doua zi după alegerile europene, Eleftherotypia titrează "Syriza pentru prima oară!". Coaliţia radicală de stânga a lui Alexis Tsipras ar obţine se pare 27.6%, devansând partidul primului ministru Antonis Samaras, Noua Democraţie (22.8%). Este, fără îndoială, o mare înfrângere, consideră cotidianul, pentru coaliţia aflată la putere [ND – socialişti), care pierde 11% în comparaţie cu 2012 ["dar care nu vrea să primească mesajul"]. Ziarul punctează şi scorul partidului neonazist Zori Aurii (9.39%):

situarea partidului Zori Aurii pe locul trei a umbrit alegerile, într-un context de creştere a euroscepticilor şi a formaţiunilor de extremă dreapta cam peste tot în Europa.

Factual or translation error? Tell us.