Alegeți o limbă
Germanii merg la vot la sfârşitul acestei luni. Rezultatul probabil - victoria cancelarului Angela Merkel - subliniază de ce alegătorii irlandezi ar trebui să sprijine Tratatul de la Lisabona când vor merge la vot cinci zile mai târziu. Angela Merkel deschide calea pentru succesorii ei în multe feluri. Ea este prima germană din Est şi prima femeie ce conduce Germania, dar, mai important, ea este primul german care nu a cunoscut personal îngrozitoarea istorie a Germaniei. Predecesorii ei, bărbaţi ca Helmut Kohl şi Helmut Schmidt, cunoscuseră războiul şi acest lucru le-a dat impulsul de a crea Europa pe care o cunoaştem astăzi. Acest sprijin fervent al proiectului european a beneficiat ţărilor mai sărace, cum ar fi a noastră, şi ne-a permis să creăm Irlanda modernă. Cancelarul Merkel şi oricare dintre posibilii ei succesori, chiar dacă sunt conştienţi de trecutul Germaniei, nu împărtăşesc interesul lui Kohl pentru UE.
Pe scurt, Germania devine rapid o ţară normală iar ţările normale fac ceea ce am făcut şi noi întotdeauna - se ocupă în prioritate de ele-însele. Oricine s-ar îndoi de aceasta ar trebui să se uite la relaţiile Germaniei cu Rusia. Merkel a făcut singură curte uriaşului ei vecin pentru a asigura aprovizionarea cu gaz a Germaniei. Cu doar 10 ani în urmă, Germania nu s-ar fi simţit bine făcând singură astfel de gest şi ar fi căutat să asigure o aprovizionare pentru Europa - obiectând de asemenea la acţiunile Rusiei în locuri cum ar fi Georgia. Astăzi, Germania îşi urmăreşte propriile interese cum fac şi Franţa şi Marea Britanie. Nu degeaba folosim cuvântul german Realpolitik în relaţiile internaţionale, pentru a descrie politica bazată pe practică, mai degrabă decât pe considerente morale sau ideologice.
Europa nu este pe pilot automatic.
Eu nu zic că Germania nu a făcut nimic pentru a ne ajuta. De fapt, promisiunea doamnei cancelar Merkel, de la începutul anului, care spunea că Irlanda va fi salvată dacă economia sa va fi la pământ, este cea care a dat un oarecare avânt pieţelor obligatare şi a făcut să scadă costurile îmrumuturilor Irlandei. Chiar dacă aceasta a primit puţine mulţumiri din partea ţării noastre în retur, exista aici o turnură în neliniştitoarea dorinţă a lumii de a compara Irlanda cu Islanda şi de a paria împotriva supravieţuirii noastre pe termen lung. Pentru a-l prarafaza pe John F. Kennedy, torţa a trecut la o nouă generaţie de germani, născuţi după război, pe care pacea i-a disciplinat şi făcut puţin dispuşi de a continua să plătească pentru erorile părinţilor lor. Toate acestea înseamnă că Europa nu funcţionează în pilot automat, şi de aceea Irlanda ar tebui să acorde mai multă atenţie proiectului european. Dacă Germanii pierd din fervoarea lor, este rândul nostru să devenim mai entuziaşti sau să acceptăm că Europa nu se împiedică şi cade în timp ce alte mari puteri din extremul orient se ridică.
