Alegeți o limbă
Este rar ca românii şi bulgarii să primească veşti bune, şi totuşi este cazul în acest 22 septembrie. Consiliul Miniştrilor Uniunii Europene a decis să amâne la o dată nedefinită intrarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor.
La Bucureşti şi Sofia, decizia a ridicat unele obiecţii : de la aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană în 2007, extinderea spaţiului Schengen este un obiectiv prioritar. Decizia Olandei de a-şi opune veto-ul (cu sprijinul Finlandei) la eliminarea controalelor la graniţele cu Bulgaria şi România este deci primită prost.
Ceea ce se poate constata la graniţa română. Din 17 septembrie, mai multe camioane de lalele olandezesunt blocate. Potrivit vameşilor, acestea ar putea conţine bacterii periculoase. Unele camioane au fost deja trimise înapoi în Olanda. Este probabil că reacţiile nu se vor opri la acest "Război al Florilor": în partea bulgară, ministrul de Externe a anunţat deja măsuri de protest.
Unii se întreabă dacă bulgarii şi românii vor sprijini protestele guvernelor lor. Un sondaj recent arată că ei nu văd nicio adevărată problemă privind veto-ul Olandei. Un bulgar din trei consideră chiar că amânarea intrării în Schengen este justificată, chiar dacă Bulgaria îndeplineşte condiţiile de acces. Ei înţeleg raţionamentul Olandei, potrivit căreia Sofia şi Bucureşti trebuie mai întâi să facă progrese în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate.
La Haga se ocupă de sarcinile ingrate de la Bruxelles
Nu este prima oară când La Haga se ocupă de o sarcină ingrată la Bruxelles în locul altor state membre. Olanda a blocat deja aderarea Serbiei la UE, deoarece Belgrad refuza să coopereze în arestarea criminalilor de război. Ştim că aceste presiuni au permis, în ultimii ani, capturarea celor care erau căutaţi.
În cazul României şi Bulgariei, rezultatele pot fi la fel de impresionante. Dar trebuie să se intervină acum ori niciodată. De îndată ce cele două state cele mai sărace din UE vor fi câştigat bătălia, ele nu vor mai asculta de Bruxelles.
Pentru cei cărora le pasă de soarta bulgarilor şi românilor, veto-ul olandez este o veste bună. Sunt sigur că în Bulgaria şi România, oamenii îşi fac mai puţine griji despre controalele la frontieră decât despre corupţie şi criminalitatea organizată.
Acum câţiva ani, jurnalista bulgară Lidia Pavlova a primit Premiul pentru Curaj în Jurnalism (Courage in Journalism Award), pentru că a îndrăznit să scrie articole despre mafioţii din oraşul ei. Ea a plătit scump. Maşina ei a fost distrusă şi fiul ei a fost bătut şi a aterizat de două ori la spital.
Multe s-au schimbat de atunci. Calvarul ei a durat mai mulţi ani, dar cele două capete ale mafiei locale au sfârşit în spatele gratiilor, chiar dacă oraşul nu este încă complet sigur. Când am încercat să obţin un interviu cu Lidia Pavlova, luna trecută, ea a s-a sustras. "Nu vreau probleme", a spus ea. "Mi-au fost deja sparte geamurile de la maşină de douăsprezece ori". Şi cât Lidia Pavlova se va teme pentru geamurile maşinii ei, eu voi fi în favoarea menţinerii controalelor la graniţe.
Din Bucureşti
Amânaţi şi multumiţi
73 % dintre români consideră că ţara lor nu este pregătită să adere la spaţiul Schengen, 85 % sunt de acord cu opoziţia Olandei la intrarea ţării în zona de liberă circulaţie. Cele două sondaje realizate de Adevărulşi Evenimentul Zilei pe site-ul lor nu lasă nicio îndoială: românii par să cunoască mai bine realitatea în ceea ce priveşte corupţia -argument invocat de Amsterdam - şi nu au încredere în guvernul lor. "Putea fi evitat eşecul Schengen?", se întreabă România liberă. Cotidianul consideră că "diplomaţia română ar fi putut să prevadă această resurgenţă a naţionalismului în Europa, care este cauza vetoului opus de Olanda şi Finlanda, şi ar fi putut acţiona în consecinţă".
