Alegeți o limbă
În ianuarie, pe vremea manifestaţiilor din Piaţa Universităţii, Victor Ponta şi Crin Antonescu s-au plâns la Bruxelles "de atacurile la adresa statului de drept", reaminteşte Ovidiu Nahoi într-un editorial din Adevărul. Dar, mai adugă, "am arătat atunci că era doar o mişcare propagandistică internă, fără urmări la nivel european".
Deşi guvernul lui Ponta şi coaliţia USL au orchestrat în câteva zile schimbarea preşedinţilor celor două camere parlamentare, a Avocatului Poporului şi modificarea regulilor referendumului, măsuri culminând pe 6 iulie cu suspendarea preşedintelui, toate aceastea nu afectează cu adevărat poziţia României în cadrul UE, explică editorialistul.
La fel şi acum, deşi au apărut şi s-au scris deja câteva prostioare, cum că România ar fi "la un pas" de a i se suspenda dreptul de vot în Consiliu sau chiar că ar putea fi chiar scoasă din Uniune. Să fim serioşi. [...] Nu a făcut-o în cazul Ungariei lui Orban, nici în cazul abuzurilor la adresa rromilor comise de Sarkozy - deşi comisarul Viviane Reding personal a avut atunci o reacţie dură. Nu a făcut-o când Silvio Berlusconi şi-a dat singur lege de imunitate în faţa justiţiei.
E adevărat, reacţiile politice sunt dure. Dar poziţia tranşantă a guvernului german este şi o lovitură dată preşedintelui Parlamentului European, social-democratul german Martin Schulz, apărător al guvernului de la Bucureşti. În plus, Germania ar pierde, în persoana lui Traian Băsescu, un aliat-cheie în Consiliul European. În timp ce "flancul sudic" ar câştiga unul în persoana lui Victor Ponta. Cât despre Parlament, poziţiile sunt fix în oglindă faţă de cele referitoare la Ungaria. După atâtea tăceri şi compromisuri, reacţiile de la Bruxelles ţin mai degrabă de realpolitik.
Newsletter în limba română
Citiţi articolul în întregime în Adevărul!
Din Germania
Categoriile politice nu contează
Poporul român are "nevoie ca liderii săi să fie constrânşi, la nivel european de către UE, să respecte principiile democratice", consideră Süddeutsche Zeitung. Cotidianul din München sfătuieşte partidele politice de la Bruxelles să fie atente, atunci când critică evenimentele din România, să nu emită judecăţi prea părtinitoare. Astfel, conservatorii trebuie să evite să dea dovadă de prea multă solidaritate faţă de preşedintele Băsescu. Iar social-democraţii nu trebuie să fie prea indulgenţi faţă de prim-ministrul Victor Ponta.
Nu trebuie considerat că unele partide politice din Europa Centrală şi de Est sunt social-democrate, liberale sau conservatoare doar pentru că poartă aceste nume. Modelele occidentale nu sunt de mare folos în acest caz. La 20 de ani după căderea comunismului, urcarea la putere devine mai importantă decât orientarea ideologică. Adeseori clientelismul, nepotismul, traficul de influenţă şi setea de recunoaştere au întâietate asupra principiilor. România este un exemplu bun în acest sens.
