Manifestaţie pro-europeană la Kiev, în 26 noiembrie 2013.

Europa trebuie să sprijine manifestanţii

A doua zi după summitul Parteneriatului Estic, din Vilnius, sute de mii de ucraineni au manifestat pretutindeni în ţară pentru a-şi exprima ataşamentul pentru Europa. UE trebuie să fie la înălţime şi să întruchipeze acest ideal de libertate, cere Le Monde.

Publicat pe 2 decembrie 2013 la 17:10
Manifestaţie pro-europeană la Kiev, în 26 noiembrie 2013.

Manifestaţiile de dragoste pentru Uniunea Europeană (UE) sunt suficient de rare în vremurile acestea, deci merită o atenţie specială. Absorbită de criza datoriilor, de lupta pentru creştere şi împotriva şomajului, de împuternicirea populismului şi de gestionarea extinderii sale, Uniunea uită că rămâne o formidabilă forţă de atracţie. Pentru popoarele care nu au parte de statul de drept, Europa întruchipează speranţa de libertate, democraţie şi modernitate.

Acesta este mesajul transmis de zecile de mii de ucraineni care, zi cu zi, manifestează pe străzile din Kiev şi în alte oraşe. Mânia ucrainenilor pro-europeni nu conteneşte să crească de când preşedintele lor, Viktor Ianukovici, a întrerupt brusc negocierile Acordului de asociere cu UE, pe 21 noiembrie, cu o săptămână înainte de semnarea acestuia.

Revoluţie neterminată

Guvernul din Kiev nu se căzneşte prea mult să ascundă rolul jucat de Rusia în această piruetă: primul-ministru a anunţat duminică apropiata deplasare a dlui Ianukovici la Moscova, pentru a discuta despre o "foaie de parcurs a cooperării". Manifestaţiile masive de la Kiev şi din vestul Ucrainei, precum şi lipsa de astfel de demonstraţii în sprijinul preşedintelui, în estul rusofon al ţării, dovedesc că, [[pentru mulţi ucraineni, cooperarea ar trebui să se facă cu UE, mai degrabă decât cu marele vecin din Est]].

Totuşi, pe [1 decembrie], în "Piaţa Europei", din Kiev, steagurile înstelate ale UE au cedat locul steagurilor galbene şi albastre ale Ucrainei. Revendicarea europeană a fost catalizatorul unei mişcări mai profunde, în favoarea unei schimbări de regim. "Revoluţia portocalie" din 2004 a fost o revoluţie neterminată.

Newsletter în limba română

Ucraina s-a oprit la jumătatea drumului: statul, pseudo-democratic, este pradă unei corupţii sistemice iar economia, nefiind restructurată, s-a prăbuşit inexorabil. Manifestanţii din 2013 doresc reforme, un stat curat şi democratic. Un stat european.

Europa nu poate pierde această bătălie

Ce poate face UE? Nici salva economia ucraineană nici răsturna guvernul. Dar ea trebuie, desigur, să-şi menţină oferta de acord de asociere. Şi trebuie de asemenea, cu vocea liderilor de la Bruxelles şi din marile state membre, prea mult timp orbi faţă de miza luptei din Kiev, să proclame că sprijină aspiraţiile europene paşnice ale poporului ucrainean.

Este clar însă că [[dl Ianukovici nu este cel mai potrivit interlocutor]]. Duminică seara, preşedintele Parlamentului ucrainean a emis ipoteza convocării unei mese rotunde, care să adune reprezentanţi ai puterii şi ai opoziţiei.

Această idee, primită favorabil în Varşovia - unde, în 1989, formula mesei rotunde a permis membrilor Solidarność să negocieze ieşirea din comunism -, trebuie să fie încurajată.

În august 1991, preşedintele George Bush tatăl, din dorinţă de stabilitate, a călătorit la Kiev pentru a cere ucrainenilor să renunţe la visul lor de independenţă şi să rămână în URSS. Patru luni mai târziu, URSS nu mai exista. Nu ar trebui să repetăm acea greşeală. Europa nu trebuie, şi nu poate pierde această bătălie.

Din Liov

Eurorevoluţie!

În cursul nopţii de 30 noiembrie şi pe tot parcursul zilei de 1 decembrie, între forţele de ordine, “Berkut”, şi manifestanţi au avut loc confruntări violente. Zeci de persoane au fost rănite, inclusiv numeroşi jurnalişti. Cotidianul ucrainofon de la Liov, Visoki Zamok afirmă : la nouă ani după “revoluţia portocalie”, asistăm la “eurorevoluţie”:

este un moment simbolic; la data de 1 decembrie, aniversarea referendumului în favoarea independenţei organizat în urmă cu 20 de ani, Ucraina este din nou scena unor manifestaţii de amploare naţională, în numele suveranităţii, al drepturilor cetăţenilor şi al viitorului european.

Potrivit publicaţiei Visoki Zamok, unii dintre contestatarii cei mai violenţi ar fi provocatori angajaţi de agenţii guvernamentale, care ar fi “plătiţi 250 de dolari pe zi” pentru a provoca haos şi a ataca instituţii publice, scopul fiind discreditarea mişcării de protest.
Cu toate acestea, publicaţia ajunge la următoarea concluzie:

nu mai există nicio cale de ieşire pentru [preşedintele Viktor Ianukovici] după eşecul de la summitul de la Vilnius şi după violenţele produse sâmbătă la Kiev.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect