Gangurile din Limerick

În vestul Irlandei, regulările sângeroase de conturi între narcotraficanţi fac să domnească un climat de teamă. Pentru a face faţă, guvernul a adoptat de curând o lege de excepţie. Avocaţi şi magistraţi văd în ea o atingere a Statului de drept.

Publicat pe 5 august 2009 la 17:01
Foto de Zach_Manchester UK

În războiul dintre bandele de traficanţi de droguri în Limerick pentru chestiuni de teritoriu, nu atât numărul victimelor - care se ridică totuşi la 14 - cât răceala inumană cu care au fost comise crimele îngrijorează oraşul şi întreaga Irlandă.

În noiembrie 2008, jucătorul de rugby Shane Geoghegan a fost împuşcat în faţa casei sale. Una dintre cele cincisprezece gloanţe trase de asasin l-a nimerit fatal în cap. Dar a doua zi, s-a descoperit că a fost victima unei greşeli. Criminalul, care după poliţie făcea parte din gaşca McCarthy / Dundon, vroia să scape de un membru al bandei inamice (a lui) Collopy, care în 2006 scăpase de o ambuscadă. Maşina lui fusese ciuruită de douăzeci de gloanţe de mitralieră. Cea mai recentă victimă a războiului a decedat în aprilie: Roy Collins a fost găsit golit de sânge, culcat pe podeaua sălii sale de jocuri de noroc. Motivul crimei: câtva timp în urmă, un membru al familiei sale l-a trimis pe Wayne Dundon, din gaşca McCarthy / Dundon, pentru o şedere de zece ani după gratii.

Tatăl lui Roy Collins a chemat populaţia pentru o defilare silenţioasă. Astfel, 5 000 de persoane din Limerick, un oraş de 50 000 de persoane, au manifestat în tăcere în faţa primăriei. Rarele persoane care îndrăznesc să vorbească despre războiul cartelurilor spun aproape toate acelaşi lucru : sancţiunile asupra portului de arme trebuie să fie drastic întărite, poliţia nu mai poate controla violenţa. Într-un sondaj de opinie, mulţi au mers până a cere intervenţia armatei irlandeze. În schimb, guvernul din Dublin a modificat Codul Penal. Dar aceste noi legi adoptate lovesc mai ales puterea judiciară irlandeză şi, mai larg, drepturile fundamentale. În faţa Parlamentului, ministrul Justiţiei Dermot Ahern a pictat un tablou foarte sumbru al ameninţărilor pe care le reprezintă bandele de traficanţi de droguri. Atât de sumbru încât practic el a mărturisit impotenţa justiţiei irlandeze. Mărturii retrase, refuzuri surprinzătoare de a depune mărturie şi găuri de memorie de neînţeles : intimidările martorilor sunt acum cotidiene.

Un tribunal pentru afacerile gangurilor

Presiunile exercitate de criminali asupra juraţilor continuă să se agraveze. Cu cinci ani în urmă, un tribunal din Limerick n-a putut să adune cei doisprezece juraţi ceruţi de lege. Justiţia a contactat mai mult de 700 dintre locuitorii oraşului şi nu a găsit destui cărora să nu le fie frică. A trebuit deci să cedeze procedura unui tribunal din Dublin.

Legile de urgenţă ale lui Dermot Ahern sunt presupuse să permită Statului să iasă din impotenţă. Este totuşi surprinzător faptul că această naţiune atât de pacifistă în politica externă - care de altfel a respins Tratatul de la Lisabona anul trecut, printre altele în numele acestei valori - este acum obligată să ia măsuri drastice în politica internă.

Şi în timp ce alte democraţii occidentale îşi văd valorile fundamentale puse la încercare de creşterea terorismului islamist, Irlanda nu luptă împotriva celulelor Al-Qaida, ci împotriva benzilor numite McCarthy/Dundon sau Keane şi Connolly. Un tribunal special a fost înfiinţat pentru a judeca cazurile legate de organizaţii criminale. Spre deosebire de alte instanţe, funcţionează numai cu judecători şi juraţi profesionişti. În plus, guvernul a introdus noi elemente constituind infracţiuni - precum " a conduce o asociere criminală" - a îngreunat sancţiunile (de multe ori până la închisoarea pe viaţă) şi a simplificat procedura de prezentare a dovezilor : declaraţii sub jurământ ale ofiţerilor de poliţie pot fi acum suficiente pentru a dovedi că un grup de persoane înarmate este o bandă organizată. Ministrul Justiţiei contestă viguros criticile după care noua legislaţie de urgenţă riscă să erodeze Statul de Drept. Adoptarea textului a provocat mobilizarea multor avocaţi şi specialişti ai dreptului constituţional. Într-o scrisoare deschisă, 133 de avocaţi în drept penal au solicitat abandonarea proiectului.

În acest timp, în regatul irlandez al benzilor, găştile îşi continuă războiul şi activităţile lor. Recent, presa a raportat că poliţia a confiscat opt bombe artizanale. Şi în cursul ultimului week-end din iulie, poliţia din Dublin a semnalat că un club de noapte şi o parcare au fost jefuite, pe când în nordul capitalei irlandeze, unii criminali au încercat inutil să extragă cu un excavator un bancomat din peretele unei bănci.

REACŢII

133 de avocaţi în apărarea Statului de drept

Legea de urgenţă pentru a lupta împotriva crimelor exersate de ganguri a fost adoptată de Parlamentul irlandez, în 10 iulie trecut, cu 118 împotriva la 23. Ea simplifică procedurile de anchetă şi lărgeşte, între altele, puterile Curţii criminale speciale. Cu două zile înainte, 133 de avocaţi îşi manifestaseră deschis opoziţia faţă de text. Într-o scrisoare publicată în Irish Times, asigurau că "Irlanda va termina umilită" în faţa Naţiunilor Unite şi a Curţii europene a drepturilor omului.

"Este pur şi simplu aiuritor faptul că societatea noastră se debarasează astfel de drepturile şi regulamentele vechi fără a ţine cont de efectele acestei legislaţii de urgenţă sau de respectul legii în această ţară", explică ei. Ministrul Justiţiei, Dermot Ahern, le-a răspuns, câteva zile mai târziu, într-o tribună publicată în acelaşi cotidian: "Legea respectă drepturile omului şi am face cu toţii bine să ne amintim că unul dintre drepturile acestea fundamentale este viaţa".

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect