Alegeți o limbă
După Austria, Germania. La 10 ani de la lansarea sa, procesul de la Bologna, ideal al unui spaţiu academic european, este contestat de la începutul anului universitar. Pentru prima oară de la epoca revoluţionară din anii '60 şi '70, studenţi, lideri de studenţi şi cadre didactice sunt uniţi, a declarat Süddeutsche Zeitung. Studenţii, explică cotidianul din München, suferă de "studii supra-reglementate", în care devine imposibil de acoperit lacunele culturale create în licee. Profesorii, suferă de "servitute a eficienţei", care îi pune în serviciul clasamentelor internaţionale pentru care ei trebuie să facă cercetări, să publice cât mai mult posibil şi "să risipească capacităţi enorme în termeni de predare şi de cercetare", în căutarea de finanţări. Pentru Süddeutsche Zeitung, mişcarea este pe deplin justificată, chiar dacă "studenţii amestecă politica de educaţie şi politica socială. [...] Protestele împotriva taxelor de înscriere - de altfel foarte moderate în Germania faţă de alte ţări - sunt o greşeală".
"Studenţii nu urmăresc numai obiective raţionale ("Părinţi bogaţi pentru toată lumea")”, adaugă Tageszeitung din Berlin. "Ei se întorc împotriva reformelor aşteptate de mult timp: reforme care mătură concepţiile educative datând din secolul al 19-lea. Licenţa transmite ideea că toţi cei care merg la facultate vor sau trebuie să devină profesori. Este deci corect să se împartă studiile în porţii pentru a le face "abordabile". Cotidianul alternativ recunoaşte totuşi că "studenţii acţionează cu o concepţie cam superioară a educaţiei", după care "educaţia trebuie să fie dezinteresată şi să servească numai la dezvoltarea personalităţii. Este o trăsătură germană de a se refugia în concepţii romantice - şi de a nu se apropia de un ideal educaţional puţin democratic".
Studiile, un r**ău necesar**
"Totuşi, numărul de studenţi a atins recorduri. Anul acesta, constată Süddeutsche Zeitung, 423000 studenţi s-au înscris primul semestru, mai mult decât niciodată". Aceasta reprezintă acum 43,3% din tinerii germani. Din punct de vedere economic, această evoluţie face ca procesul de la Bologna să fie indispensabil, insistă Handelsblatt. "Nimeni nu îndrăzneşte să le spună studenţilor că studiile au fost întotdeauna obositoare. Cum se petrecea înainte ? Mulţimi de studenţi îşi pierdeau timpul, deoarece erau abandonaţi sorţii". Ziarul economic admite totuşi că organizarea cursurilor este prea strictă, dar că scurtarea studiilor şi flexibilitatea introdusă de Bologna sunt idei de viitor.
Dar ar trebui încă, spune Jürgen Kaube în Frankfurter Allgemeine Zeitung, ca guvernele să ştie ce fac. Ministrul german al Educaţiei Annette Schavan "ştie oare ceva despre universităţi ? Ştie cum profesorii care au fost atraşi spre cercetare cu "programe de excelenţă" se retrag din învăţământ? Oare ea a auzit că "Bologna" demoralizează comportamentul studenţilor, pentru că, peste tot, Bologna nu generează decât atitudini pur strategice pentru a avea doar notele necesare ? Că plăcerea de a studia declină pentru că tinerii văd în studii doar un parcurs de obstacole ?" Şi "ştie dânsa că la Oxford şi Zurich, se pufneşte în râs când cineva doreşte să-şi impună dreptul la studii superioare arătând licenţa germană ?"
Deci, Bologna, reformă neo-liberală ? - Dimpotrivă, asigură sociologul Armin Nassehi în FAZ. "Simţim mirosul de sulf al planurilor cincinale socialiste, scrie el. Ca în economia planificată a blocului de Est unde se calcula recolta de morcovi pe 5 ani şi până la ultimă rădăcină, noul ideal al cursurilor universitare părea a fi un traseu complet controlat". Nassehi consideră că ar fi în interesul studenţilor ca ei să revendice o reformă cu adevărat liberală, care le-ar permite să dezvolte traiecte individuale de studii. Pentru că în Europa, spune el, totul nu trebuie să fie egal.
