Ieftini şi mereu disponibili

Exploatarea muncitorilor din Europa Centrală şi de Est nu se limitează la câmpurile de lalele: şi în domeniul serviciilor găsim cehi şi polonezi subplătiţi, locuind în condiţii proaste şi lucrând până la douăzeci de ore pe zi, pe baza unor contracte dubioase. Iar agenţiile de muncă temporară care îi angajează se pretind de bună credinţă.

Publicat pe 5 noiembrie 2013 la 12:47

Un microbuz alb al agenţiei de muncă temporară Werk & Ik e parcat în faţa unui şir de garaje dintr-o zonă cu birouri din Ostorp [cartier al Amsterdamului]. E seară, ruloul unuia dintre garaje e coborât, dar poate fi deschis. Acest garaj serveşte drept spaţiu de locuit pentru muncitorii temporari cehi angajaţi de Werk & Ik.

O femeie prezintă dormitoarele: cinci debarale făcute din panouri de lemn, fiecare conţinând paturi suprapuse. Toate încăperile sunt luminate de un neon – chiar şi cele în care oamenii vor să doarmă. Nu există ferestre, nicăieri nu e aer curat. După anumite estimări, o sută de mii cehi, polonezi şi alte persoane originare din Europa Centrală şi de Est lucrează în Olanda în condiţii comparabile.

Indemnizaţii de concediu neplătite

Agenţia Werk & Ik – a cărei cifră de afaceri atinge 12 milioane de euro – lucrează frecvent cu cehi, mai ales pe aeroportul Schiphol, unde angajaţii curăţă avioanele şi se ocupă de bagaje. Dar sunt aceşti muncitori temporari plătiţi suficient pentru munca lor? Nu – cel puţin aşa reiese din datele referitoare la George, student şi agent de curăţenie ceh. Henry Stroek, responsabil al sindicatului olandez CNV Vakmensen, spune că George nu şi-a primit indemnizaţia de concediu în 2012. E vorba de 16,3% din salariu, procent care n-a fost niciodată plătit. “Sunt mulţi bani, mai ales pentru cineva care câştigă salariul minim pe economie”, subliniază Stroek. Ivan Karels, director şi proprietar al agenţiei de muncă temporară, recunoaşte că mai mulţi cehi nu şi-au primit indemnizaţia de concediu. “E o scăpare. De acum încolo vom fi mai vigilenţi”.

Werk & Ik promite, pe site-ul de recrutare în limba cehă Werkczeck.cz, un salariu de 5 euro net pe oră, indiferent de vârstă. Potrivit lui Stroek, fluturaşii de salariu ai lui George arată că, într-un an, salariul brut anunţat a fost plătit, cu tot cu suplimente pentru munca desfăşurată seara şi noaptea, nu însă şi în celălalt an.

Newsletter în limba română

Muncitorii nu primesc fluturaşi de salariu

Consilierul Rewiesh Jibodh, care-i aduce pe cehi în Olanda pentru Werk & Ik şi care e responsabil de planificarea muncii lor, are o explicaţie: “Sigur că orele nu corespund întotdeauna. Când cineva anunţă brusc că e bolnav, iar înlocuitorul lui nu e pe listă, se întâmplă ca orele lucrate să fie trecute în contul persoanei bolnave. Dar noi avem întotdeauna grijă să corectăm ulterior greşelile”.

Altă problemă este că [[muncitorii temporari nu-şi primesc fluturaşii de salariu]] – ceea ce contravine legii. George nu şi le-a primit decât înainte să plece din Olanda, când a ameninţat că va apela la avocat. “Le pierd sau le aruncă”, spune Jibodh. “Ne costă hârtie. Eu nu văd rostul lor”. Fluturaşii de salariu ar trebui să fie disponibili online, dar muncitorii temporari intervievaţi nu au primit nume de utilizator şi parolă. Şi asta a fost o scăpare, admite Karels.

Pericol major în garaj

Werk & Ik deduce totodată anumite costuri. De exemplu, agenţia reţine despăgubiri din salariu, chiar şi când e vorba de persoane care n-au stricat nimic. Cea mai mare sumă reţinută reflectă însă costurile pentru locuinţă: 2,50 euro pentru o oră de muncă este suma trecută în contract. În săptămânile de vară aglomerate, cehii plătesc, prin urmare, între 120 şi aproape 150 de euro pe săptămână pentru un pat suprapus în garaj, care, potrivit municipalităţii oraşului Amsterdam, nu e destinat să servească drept locuinţă. Lunea trecută, au venit nişte inspectori de poliţie şi au evacuat garajul. “Pericol major” – aşa a fost descrisă situaţia de acolo, anunţa reportajul, care folosea şi cuvântul “exploatare”.

“Noi respectăm normele în vigoare în materie de locuinţe. Nu e cazul în ceea ce priveşte garajul, nu pot să neg acest lucru. Dar băieţilor le place să locuiască acolo; într-un imobil cu multe familii trebuie să se adapteze mai mult. Am destule alte locuinţe disponibile care rămân pur şi simplu neocupate”, spune Ivan Karels. “Un patron nu poate să reţină din venitul unei persoane care primeşte salariul minim pe economie decât cel mult 68 de euro pentru locuinţă. Ceea ce face 'Werk & Ik' seamănă a hoţie”, spune revoltat Henry Stroek.

“Într-adevăr, am greşit cu aceste reţineri din salariu”, reacţionează Karels. “Dar n-am fost deloc rău intenţionaţi. Eu [[sunt pur şi simplu un întreprinzător care munceşte foarte mult şi vrea să crească rapid. Durerile de creştere sunt inevitabile]]. Vom remedia neajunsurile pentru toată lumea”. El mai spune că această sumă acoperă şi alte costuri: energie, apă, internet şi şoferul care transportă personalul la muncă şi înapoi acasă.

O zi liberă pe lună

Nici orarul legal nu funcţionează cum ar trebui. Un exemplu în acest sens este programul de lucru al şoferului Pavel, care, timp de mai bine de un an, a transportat mereu alţi cehi la muncă şi înapoi acasă. Ziua lui de lucru putea să ţină chiar şi douăzeci de ore. Cât despre agentul de curăţenie George, fişa lui de pontaj arată că a avut o singură zi liberă în toată luna august. Legea spune că, după o zi de lucru, un agent de curăţenie are dreptul la zece ore de odihnă fără întrerupere, iar după o săptămână, la treizeci şi şase de ore.

Încă un detaliu pe care îl admite Karels: “În anumite cazuri nu am fost atenţi la situaţia angajaţilor”. Jibodh, managerul, susţine că firma lui nu vrea decât să răspundă aşteptărilor muncitorilor. “Cehii noştri mă imploră să le dau mai mult de lucru”, exclamă el. “Îi întreb mereu dacă nu vor un serviciu suplimentar”. Când, după ce a lucrat un an de zile în ture de noapte şi de zi alternative, colegul lui George a cerut să i se schimbe programul, i s-a răspuns: “Poţi să te întorci la tine în ţară dacă vrei”.

Trebuie remarcat faptul că agenţia Werk & Ik, printre ai cărei clienţi regulaţi se numără companii mari cum este KLM, a primit un certificat de la Stichting Normering Arbeid [fundaţie pentru normarea muncii]. Această fundaţie supraveghează respectarea salariului minim pe economie. În mai 2013, certificatul a fost reînnoit.

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect