Probabil că nu. Manifestaţie împotriva austerităţii la Malaga (Spania), în 29 septembrie

Mobilizarea va bloca oare rigoarea ?

Manifestaţiile care au afectat mai multe capitale europene în 29 septembrie arată că muncitorii europeni nu doresc să plătească factura pentru criza economică. Dar acestea vor fi ele îndeajuns pentru a tempera măsurile de austeritate hotărâte în mai multe ţări ? Nu este deloc sigur, răspunde presa europeană.

Publicat pe 30 septembrie 2010 la 15:16
Probabil că nu. Manifestaţie împotriva austerităţii la Malaga (Spania), în 29 septembrie

În capitala europeană "s-au ciocnit două viziuni ale Europei" : responsabilii Comisiei Europene, "suporteri ai austerităţii" şi "promotorii unei Europe bazate pe investiţii masive, care ar conduce, potrivit sindicatelor , la o creştere durabilă şi locuri de muncă de calitate", scrie Le Soir. Cotidianul din Bruxelles menţionează însă că "un studiu publicat luni de sindicatul german IG Metall tinde totuşi să demonstreze că un bun management financiar nu înseamnă neapărat locuri de muncă pentru toată lumea. Singura ţară europeană care să fi scăpat de o creştere masivă a şomajului, Germania, utilizează acum masiv contracte de muncă precare. O tendinţă care amână la nesfârşit înfăptuirea unei Europe sociale".

"Ar fi uşor să se califice drept lipsite de importanţă aceste manifestaţii care au avut loc ieri la Bruxelles şi în întreaga Europă, împingând deoparte furia celor care nu au alte arme", consideră The Guardian, pentru care "secretarul Confederaţiei Sindicatelor Europene, John Monks, are dreptate să afirme că guvernele europene ar trebui să asculte muncitorii la fel cum ascultă pieţele şi că măsurile de austeritate ar putea transforma o recuperare fragilă în recesiune sau stagnare". Cotidianul sugerează astfel guvernelor să-şi "asculte şi alegătorii atunci când adoptă măsuri de austeritate".

EUobserver alege să spargă stereotipul potrivit căruia funcţionarii europeni sunt bogaţi, amintind că "secretarele, mesagerii şi agenţii temporari câştigă rareori mai mult de 1 400 de euro şi au contracte temporare". Ceea ce ridică probleme de recrutare în unele ţări precum Marea Britanie, Suedia sau Germania.

În Germania, Die Tageszeitung critică lipsa de participare a lucrătorilor germani la această zi de manifestaţii europene, "*atunci când în Europa întreagă luptele sociale şi problemele legate de redistribuirea bogăţiei sunt la ordinea zilei, în Germania activiştii din Attac sunt singurii care ridic*ă pumnul". Cotidianul de stânga sugerează că sindicatele, care reprezintă şase milioane de lucrători, ar trebui să se mobilizeze mai mult împotriva reformelor pensiilor sau privind prestaţiile de şomaj în curs, în loc să "rămână sub fusta doamnei Merkel".

Newsletter în limba română

Ce-i mai rămâne europeanului de mijloc decât să iasă în stradă ?

În Portugalia, sindicatul CGTP "a mobilizat 70 000 de oameni" şi "a ameninţat cu o grevă generală", explică cotidianul Publico ,de la Lisabona, citând un responsabil din CGTP pentru care măsurile de austeritate luate recent de guvern împing în această direcţie. Anunţate în aceeaşi zi, acestea prevăd, printre altele, o reducere de 3.5 până la 10% din salariile funcţionarilor publici şi o creştere a TVA-ului de la 21% la 23%. Ziarul constată de altfel că "dacă protestele au mobilizat mii de oameni în Portugalia, în schimb în Spania şi în Belgia", în ţări ca Irlanda sau Grecia, "care se confruntă cu măsuri de austeritate grele, manifestaţiile nu au atras decât câteva sute de oameni. Este simptomatic", scrie cotidianul : "acolo, dorinţele au fost deja zdrobite de dura realitate. Aici, nu încă".

Pentru De Volkskrant, manifestaţiile riscă totuşi de a nu provoca efectele dorite pe lângă guverne, care "nu par impresionate" de mulţimi, şi constată că "diferenţele la nivel naţional sunt prea mari" pentru ca "să existe o adevărată solidaritate între salariaţii europeni". Confratele său din Rotterdam, NRC Handelsblad, compară cei 100 000 de manifestanţi de la Bruxelles cu mişcarea "Tea Party" anti-Obama din SUA şi numeşte protestele "un gest de neputinţă", explicând că măsurile de austeritate nu sunt vina UE, ci a "ţărilor care-şi gerează prost bugetele" iar proiectul euro "trebuie să reuşească". În acest scop, adaugă acesta, "ţările trebuie să asume consecinţele" comportamentului lor.

Pe aceeaşi lungime de undă, polonezul Rczespospolita atacăgreviştii : "oamenii vor să muncească cât mai puţin posibil şi să câştige cât mai mult posibil - de preferinţă pentru stat - şi în acelaşi timp ei vor ca statul să le plătească serviciile, de la dentişti până la şcolile copiilor. Ce ? Nu mai sunt bani ? Luaţi-i de la bancheri şi de la patronii marilor întreprinderi ! Deficitul bugetar ? Există el cu adevărat ? Eroii muncii au transmis liderilor europeni un mesaj clar : mai este încă timp să ne oprim din strânsul curelelor noastre".

"Următorii treizeci de ani ar putea trece în posteritate ca "Cei Treizeci Nenorociţi", conchide Le Soir, pentru care, "confruntată cu această perspectivă, Europa s-a angajat pe calea austerităţii. Dar ce poate spera europeanul de rând, căruia i se spune că pensia sa va fi redusă, că îngrijirile medicale vor costa mai mult ? Şi că, pentru ca întreprinderile să fie competitive şi să poată oferi rentabilitate suficientă pentru a atrage investitori, el va trebui să lucreze mai mult pentru mai puţini bani ? (...) Nu-i mai rămâne, acestui european de rând, decât să coboare în stradă. Asta este ceea ce au făcut 100 000 de oameni în această miercuri la Bruxelles".

Spania

Grevă aproape generală

"Greva nu a fost generală", titrează La Vanguardia care, precum restul presei spaniole, în urma turbulenţelor care au blocat parţial ţara, subliniază impactul limitat al acestora: "sindicatele nu au reuşit să mobilizeze sectorul serviciilor şi nici să paralizeze oraşele". În schimb au fost mai eficienţi în uzine. După spusele acestora, aproape 70% dintre salariaţi au aderat la grevă, în timp ce "guvernul a refuzat să intre în dezbaterea cifrelor". "Este prima grevă care are loc într-un context de criză şi de asemenea prima împotriva guvernului lui José Luis Rodríguez Zapatero", tradiţional apropiat de sindicate. Ziarul a concluzionat că "în ciuda participării inegale la grevă, sindicatele au reacţionat la reforme şi reduceri de buget care îi sancţionează pe cei mai mici şi reduc drepturile lucrătorilor".

Tags

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect