Alegeți o limbă
În timpul crizei financiare, neîncrederea islandezilor faţă de lumea politică a crescut exponenţial. Cetăţenii se feresc tot atât de puterea politică cât de bănci. Încrederea stagnează în continuare la un nivel nemaivăzut de scăzut. Anul trecut, doar 10,5% dintre islandezi declarau că aveau "o mare încredere" în Althing, Parlamentul islandez. Mulţi au impresia de a fi fost trădaţi.
Iată de ce transparenţa trebuie să fie la baza noii constituţii la care lucrează în prezent ţara. În fiecare săptămână, începând cu aprilie anul trecut, Adunarea Constituantă a Althing-ului publică schiţele proiectului pe site-ul său web. Şi toată lumea este invitată să facă schimb de idei pe site sau prin intermediul reţelelor sociale.
Adunarea Constituantă este astfel prezentă pe Facebook şi Twitter, şi postează în mod regulat clipuri video pe YouTube. De altfel, şedinţele sale sunt deschise publicului şi retransmise în direct pe site-ul web şi pe Facebook.
Principiul de externalizare deschisă sau crowdsourcing, care constă în a încredinţa o sarcină unui grup nedefinit de persoane, în special pe Internet, are din ce în ce mai mult succes în ultima vreme. Dar aplicarea în astfel de scop este o premieră. Pe Facebook, ideea a generat un entuziasm internaţional.
Faptul de a trăi într-o ţară de doar 320 000 de suflete are totuşi unele avantaje în ceea ce priveşte flexibilitatea. Mai mult de jumătate dintre locuitori are un cont pe Facebook - şi cei care nu au cont au posibilitatea de a participa la dezbatere pe site-ul web al Adunării Constituante.
Un nou proiect pentru o nouă ţară
Riscul unui astfel de proiect de democraţie directă este de avea ca participanţi numai o elită de entuziaşti. Dar astfel funcţionează şi democraţia: cetăţenii ocazionali nu au oricum nicio greutate.
Cel puţin majoritatea oamenilor are posibilitatea de a participa la dezbatere: conform statisticilor OCDE, peste 80% din casele islandeze sunt echipate cu ADSL (Asymmetric Digital Subscriber Line - internet de mare viteză). În plus, proiectul de constituţie va trebui să fie aprobat prin referendum înainte de intra în vigoare.
Noua lege constituţională are deci mai multe şanse să fie acceptată de cetăţeni decât actuala Constituţie, care fusese încropită în grabă. Când islandezii şi-au declarat independenţa faţă de Danemarca în 1944, de fapt au păstrat în cea mai mare parte constituţia daneză.
De data aceasta, modificările vor fi mai profunde. În noul proiect de constituţie se regăsesc directive puternice privind protecţia naturii şi a resurselor comune ale ţării. De asemenea, proiectul se concentrează asupra drepturilor generaţiilor viitoare, ceea ce este fără îndoială o premieră într-o constituţie.
Dar această tendinţă poate fi de asemenea interpretată ca o reacţie la devastarea mediului natural islandez de fabricantul de aluminiu american Alcoa. În timpul construcţiei imensului complex hidroenergetic din Kárahnjúkar în 2006, o arie largă de natură sălbatică a fost distrusă în nordul Vatnajökull. Înainte de lansarea proiectului, 50 000 de islandezi coborâseră în stradă pentru a protesta.
De la acest episod, din păcate, populaţia islandeză nu a dus lipsă de motive de a manifesta. Dar putem vedea de asemenea criza financiară ca pe o oportunitate de a făuri un nou început. Treptat, islandezii îşi lasă eşecurile în urmă. Iar ceea ce se întâmplă astăzi pe Facebook nu este altceva decât un proiect pentru o ţară nouă. Pentru o nouă şansă.
