Salvaţi BCE de pericolul grecesc

O situaţie de incapacitate de plată a Greciei nu este încă exclusă, şi ar pune în pericol Banca Centrală Europeană. Pentru a evita acest lucru, statele trebuie să plătească şi să-i ofere garanţii, consideră economistul Melvyn Krauss.

Publicat pe 2 februarie 2012 la 16:06

Banca Centrală Europeană (BCE) este expusă la riscuri foarte mari, deoarece deţine o cantitate considerabilă de obligaţiuni de stat greceşti. Mult mai multe decât cred pieţele sau ce s-a putut citi în presa economică (probabil în valoare de 100 de miliarde de euro). Moneda unei ţări a cărei bancă centrală este rănită mortal are puţine şanse de supravieţuire.

Atena înţelege prea bine şi se serveşte de această ştiinţă. De ce Europa ar da politicienilor greci, care evident nu au intenţia să introducă reforme demne de acest nume, o armă care se poate întoarce împotriva ei? Noi trebuie să protejăm BCE, şi acum!

Desigur, aceste garanţii ar însemna un risc mai ridicat pentru contribuabil, ceea ce explică imobilitatea liderilor europeni. Dar ei trebuie să realizeze că, dacă îndepărtează această ameninţare din mâinile şantajiştilor lor, riscul ca ea să se realizeze cu adevărat se reduce. Dacă politicienii greci şi-ar da seama că micul lor joc murdar nu funcţionează, şi-ar putea schimba tonul şi s-ar putea apuca de eforturi adevărate pentru a întreprinde reforme. Contribuabilul european va face atunci o afacere bună: acordarea garanţiilor sus-citate ar reduce riscul unei incapacităţi de plată costisitoare. Paza bună trece primejdia rea.

Atitudinea Germaniei ar putea accelera incapacitatea de plată a Greciei

Angajarea de sume mai mari în Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de ajutorare permanent [care va intra în funcţiune pe 1 iulie], va permite dimpotrivă să se economisească bani. Şi a angaja mai mulţi bani pentru a proteja BCE ar fi, de asemenea, din aceleaşi motive, o economisire de bani. Este ceea ce se numeşte "o promisiune de creştere a cheltuielilor", ceea ce nu înseamnă că banii vor fi cheltuiţi cu adevărat.

Nemţii vor să dea afară Grecia din zona euro, că este sau nu în incapacitate de plată, şi caută să câştige timp pentru a sprijini Italia şi Spania, pentru ca aceste ţări să facă faţă turbulenţelor pe care le-ar provoca ieşirea Greciei. Iar această atitudine ar putea accelera întocmai incapacitatea de plată a Greciei. Este ca o albină la un pas de moarte, dar care poate încă înţepa mortal.

Responsabilii politici europeni nu pot lua riscul ca Grecia, simţind că va fi exclusă din zona euro, să fie această albină şi, într-un ultim atac, să se declare în incapacitate de plată. Ei trebuie să protejeze BCE, înainte ca aceasta să primească o "înţepătură mortală".

Auto-protejarea Europei/îndepărtarea FMI

Fondul Monetar Internaţional (FMI) intră şi el în acest joc. Cu cât Europa se protejează mai mult, cu atât mai reduse sunt şansele ca FMI să intervină printr-o contribuţie suplimentară la fondul de ajutorare. Liderii europeni ezită să ceară o contribuţie mai mare din partea FMI. Dar acesta este un joc periculos pentru BCE. Dacă FMI decide să nu furnizeze fonduri suplimentare, BCE ar fi complet expusă în caz de incapacitate de plată. Ar fi mai bine să se ia măsuri de protecţie şi să se lase FMI să-şi joace cărţile cum doreşte.

Factorul susceptibil de a declanşa mai rapid incapacitate de plată a Greciei ar putea fi neînţelegerea asupra pierderilor suportate de investitorii privaţi care deţin obligaţiuni greceşti în cazul în care fondul de ajutorare ar fi utilizat pentru Grecia.

Dar un acord probabil nu ar fi suficient, de unul singur, pentru a împiedica incapacitatea de plată. Pierderile investitorilor privaţi ["haircut" în argoul bursier anglo-saxon] ar fi atât de ridicate încât agenţiile de rating nu le-ar putea numi "voluntare" şi, prin urmare, ar pretinde că este o formă de incapacitate de plată. Nimeni nu ştie ce s-ar întâmpla [dar s-ar putea declanşa mecanismele de compensare a deţinătorilor de datorii şi pierderea garanţiilor BCE pentru bănci]. A proteja BCE este o prioritate în acest climat de incertitudine.

Până în prezent, aproape toate tentativele liderilor europeni au eşuat. Ceea ce explică de ce criza durează atât de mult. Poate că acum este ultima lor şansă. Dacă aceştia nu dau dovadă de mai multă eficacitate în apărarea BCE, va fi poate prea târziu, atât pentru ei cât şi pentru euro.

BCE trebuie să poată utiliza veniturile fiscale. A venit momentul să se furnizeze garanţii pentru BCE.

Pact fiscal

UE într-un cerc vicios

Pactul fiscal este o mare dezamăgire, un "pretext pentru UE de a nu construi o uniune politică bazată pe solidaritate", deplânge Gazeta Wyborcza. Comentând cu privire la recentul summit UE, cotidianul din Varşovia dedică mult spaţiu ideii nepopulare a Germaniei de a numi un comisar special al zonei euro pentru Grecia, în schimbul ajutorului financiar în favoarea Atenei.

"Ideea unui ‘supraveghetor grec’ este irealistă, dar demonstrează felul în care criza sugerează soluţii care mai degrabă dezintegrează UE decât să o unească politic", scrie Gazeta, întrebându-se ce s-a întâmplat cu "noul plan Marshall" pentru Atena, care a fost a anunţat în iulie 2011 şi era presupus să ajute la crearea de locuri de muncă şi la formarea şomerilor.

"Cazul micuţei Grecii, pe care puternica uniune monetară a fost incapabilă să o ajute, discreditează zona euro în ochii investitorilor. Pactul fiscal nu va schimba acest lucru", conchide cotidianul din Varşovia.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect