Alegeți o limbă
Războiul din Afganistan a făcut o nouă victimă: guvernul olandez de coaliţie condus de Jan Peter Balkenende. În noaptea din 19 spre 20 februarie membrii PvdA-ului (Partidul Laburist) au ţinut să-şi respecte promisiunea electorală de a retrage din Afganistan în august 2010 toate trupele olandeze, actualmente 1940 de oameni. Pe de altă parte, creştin-democraţii din CDA şi CU consideră că Olanda trebuie să se supună cerinţelor NATO, şi să lase 500-600 de oameni pe loc pentru a antrena poliţia afgană. Alegeri legislative anticipate ar trebui să aibă loc la mijlocul lunii mai.
O retragere a Olandei "va contribui la subminarea strategiei lui Obama şi a viitorului Afganistanului", judecă politologul Rob de Wijk în Trouw. Olanda riscă să plătească "acest amatorism" printr-un "ofsaid pe scena internaţională". Astfel, "promisiunile electorale ale PvdA-ului nu oferă nimic americanilor, aliaţilor lor şi afganilor. Aceştia au nevoie de solidaritate".
O repartiţie a sarcinilor inechitabilă
"Pentru prima dată, un guvern cade pe problema afgană", remarcă Le Soir. "Chiar dacă Afganistanul este departe, atunci când băieţii se luptă pe teren, politica străină năvăleşte în cămine precum şi pe aleile parlamentare. (...) Va trebui să aşteptăm rezultatele alegerilor pentru a şti în ce măsură alegătorii susţin creştin-democraţii, suporteri ai unei posibile prelungiri ale misiunii militare olandeze în provincia Oruzgan. Sau, invers, Partidul Laurist care preconizează o retragere rapidă. De abia atunci vom şti cu adevărat cât cântăreşte această "cauză" afgană în ţara noastră care ar dori să menţină o puternică legătură transatlantică".
După mai mult de opt ani de lupte, trebuia să ne aşteptăm la o astfel de criză, scrie Der Standard. Întrucât "lipsa de solidaritate între aliaţii NATO şi distribuţia inechitabilă a sarcinilor în Europa, unde unii – cum ar fi Austria – nu dau nimic, iar alţii dau totul în Afganistan, trebuie să se plătească", consideră cotidianul vienez. Timp de numeroşi ani, olandezii şi-au riscat viaţa, în provincia problematică Oruzgan. Mulţi şi-au pierdut viaţa în timp ce alţii patrulau în zone mai puţin periculoase ale ţării, studiau hărţi la sediul din Kabul sau îşi frământau mâinile acasă, în Europa, clamându-şi "îndoielile lor" despre război. "Nicio alianţă nu poate suporta mult timp aşa ceva. Nici un guvern nu poate justifica o astfel de nedreptate alegătorilor lui".
La Berlin, Tageszeitung salută "Nu-ul" social-democraţilor olandezi şi îşi exprimă speranţa ca parlamentarii germani, care vor vota săptămâna aceasta asupra intervenţiei în Afganistan, să le urmeze exemplul. În Germania, consideră cotidianul berlinez, căderea unui guvern din cauza războiului este "de neconceput".
"În anii '80, atunci când consensul tuturor partidelor cu privire la doctrina echilibrului terorii [ameninţarea cu arme nucleare] începea să se năruiască, se vorbea despre "boală olandeză" ", reaminteşte TAZ. "La vremea respectivă, germanii au învăţat de la vecinii lor să pună la îndoială o dogmă militară irevocabilă. Controversa actuală asupra Afganistanului este departe de o astfel de libertate. Nu se ating subiectele tabu. Şi totuşi, exemplul olandez ar trebui să ne reamintească ceea ce este cu adevărat un astfel de dezacord asupra deciziilor militare : o normalitate democratică".
The Times, de partea lui, găseşte că este "regretabil faptul că, atunci când trupele NATO pe teren par să fie implicate în desfăşurarea de obiective posibile şi lăudabile, voinţa politică ce îi menţine acolo începe să se şubrezească". Cotidianul britanic se teme de un "efect de domino" în celelalte ţări europene implicate la nivel local şi unde "opinia publică se întoarce împotriva campaniei din Afganistan".
Pe celălalt front olandez: alegerile
Pe frontul intern, olandezii au început deja o altă dezbatere. Alegerile municipale vor avea loc în 3 martie iar căderea guvernului ar putea fi o binecuvântare pentru partidul populist de dreapta PVV, înfiinţat de Geert Wilders. Trouw, apropiat în mod tradiţional de ADC, a acuzat cele două partide principale de "a întinde covorul roşu pentru populişti". "S-ar zice că PvdA-ul, temându-se de sondaje, se lasă influenţat de populiştii de stânga şi de dreapta, care nu vor să cheltuie niciun bănuţ pentru a lupta împotriva extremismului în lume".
La pândă, PVV-ul este sperietoarea alegerilor generale care se profilează la orizont. În Volkskrant, Nazmiye Oral laudă tăria liderului laburist Wouter Bos: "Jos pălăria! În sfârşit acte, în loc de cuvinte", scrie editorialista, care speră că Bos va dezvolta o "strategie gândită împotriva PVV-ului" în loc de a încerca să "marginalizeze" acest partid care face acum parte din peisajul politic olandez. O opinie contestată de Trouw, care consideră că "liderii CDA-ului şi PvdA-ului demonstrează că nu au fost suficient de conştienţi" de consecinţele acţiunilor lor.
