Alegeți o limbă
In 15 octobrie, "Elveţia va fi făcut ceea ce a promis Europei", scrie Le Temps: "să sape pe sub Alpi cel mai lung tunel feroviar din lume [57 km] pentru a oferi o cale rapidă pe axa de tranzit nord-sud". La începutul anilor 1990, aminteşte cotidianul din Geneva, UE a făcut presiune pentru ca Elveţia să acorde liberă trecere camioanelor de 40 de tone. Prin referendum, elveţienii au respins cererea, invocând motive de mediu înconjurător, împingând astfel diferendul spre o soluţie feroviară. In 1992, Elveţia şi CEE au semnat un acord asupra tranzitului de mărfuri şi de călători: "Astfel tunelul din Lötschberg, inaugurat în 2007, şi cel din Gothard [care se va deschide în 2017] constituie lanţul alpin al unui traseu feroviar care va lega Rotterdam de Geneva". Potrivit ultimelor estimări, construcţia Noilor transversale feroviare alpine [NLFA] ar fi costat aproximativ 18.7 miliarde de franci elveţieni [14 miliarde de euro], dintre care 12.2 miliarde pentru Gothard şi tunelul de bază de la Monte Ceneri, care se situează în prelungirea lui Gothard. "Este cu 3.9 miliarde mai mult decât proiectul prezentat în Parlament şi poporului cu doisprezece ani în urmă", subliniază ziarul.
Tunelul de acum odată construit, Le Temps se întreabă totuşi dacă "Elveţia nu riscă totuşi să fie supusă unor noi cereri din partea UE pentru amenajarea unui coridor est-vest". Căci "adeziunea la UE a ţări lor din fostul bloc de Est a modificat harta traficului. Dacă cererea continuă să crească pe axa nord-sud, ea a explodat literalmente între est şi vest". Dar, deocamdată, autorităţile elveţiene consideră că "acest trafic est-vest va trece probabil la nord şi la sud de axa alpină Austria-Elveţia", în particular pe axele Paris-Strasbourg-München şi Spania-Lombardia-Balcani.
