Alegeți o limbă
De la războiul fulger ruso-georgian din 7 în 12 august 2008, încheiat prin înfrângerea Georgiei şi recunoaşterea independenţei celor două regiuni separatiste auto-proclamate - Oseţia de Sud şi Abhazia - Rusia şi Georgia încearcă să dea una pe cealaltă vina războiului. Un raport european asupra originilor conflictului, comandat de UE de dragul reîmpăcării, a fost publicat de curând. Raportul conclude că Georgia a declanşat războiul cu Rusia şi acuză în acelaşi timp Moscova de a fi ridicat tensiunea prin provocări. Raportul confirmă purificarea etnică a cetăţenilor georgieni şi recuză toate motivele invocate de Rusia pentru a invada Georgia.
Mai mult de 1,5 milioane de euro. Atâta a fost cheltuit pentru a descoperi că Rusia a dus la aprinderea regiunii Caucaz, în august 2008, dar că de fapt Georgia a provocat războiul din Oseţia, ironizează Dziennik Gazeta Prawna. "Raportul UE a costat atât de mult şi vine atât de târziu, pentru că Uniunea nu dorea să explice ceva, dar să potolească ambele părţi". În această vară, Der Spiegel a publicat concluziile raportului comandat de UE, care erau devastatoare pentru guvernul georgian. Foarte repede, s-a dovedit că unii experţi ai comisiei erau în solda gigantului rus Gazprom, scrie cotidianul din Varşovia. Noi experţi au fost numiţi, inclusiv polonezi. Unul dintre ei a dezvăluit ziarului DGP că noua echipă avea ca misiune de a scuti Georgia de responsabilitatea deplină şi exclusivă pentru război. Şi asta s-a întâmplat. Nu a fost nici un genocid georgian împotriva oseţilor, dar operaţiunea militară a Georgiei era contrară dreptului internaţional, încheie experţii. "Oportunism ? Nu, geopolitică", spune DGP subliniind faptul că UE judecă la fel ca Solomon. "A da vina numai pe Georgia ar fi crescut presiunea asupra ţării, dar a face din Rusia singurul responsabil, ar fi fost o minciună", conchide cotidianul.
Avizul experţilor reuniţi sub egida lui Heidi Taglavini nu-l surprinde pe Zbynek Petráček, cronicar pentruLidové Noviny. "Experţii n-au tratat partea politică şi interesele legate de putere (...), ei nu s-au întrebat de ce partea A trage în partea B, ci numai cine a tras primul". Poziţia Bruxelles-ului după Petráček nu ia în considerare faptul că Rusia a provocat Georgia, de exemplu începând să distribuie paşapoarte ruseşti locuitorilor din Oseţia de Sud.
"Atâta timp cât preşedintele Saakaşvili nu va pleca de la putere, Georgia va fi un pericol pentru NATO, consideră de partea sa Frankfurter Rundschau. Orice persoană cinstită ar retrage imediat promisiunea făcută Georgiei de a adera la NATO [făcută la summit-ul de la Bucureşti în 2008]". Saakaşvili ar trebui să fie un partener "de acelaşi nivel ca afganul Hamid Karzai, personaj acceptat aşteptând ceva mai bun". Precum Statele Unite au amintit recent, Moscova este un partener inevitabil în afacerile internaţionale. "Asta este toată diferenţa. Occidentul are nevoie de Rusia. Dar nu de Georgia", scrie cotidianul german.
Dezminţind argumentul apărat aprig de Saakaşvili cum că atacul lui ar fi fost un act de autoapărare, raportul UE dă un bobârnac preşedintelui Georgiei. "Regiunea Caucazului este mult mai complicată decât se crede. Promptitudinea preşedintelui georgian, Mihail Saakaşvili, de a se pune în faţa camerelor de luat vederi CNN, nu îi conferă calităţi democratice, comentează The Guardian, în editorialul său. Acest raport ar trebui să determine o mai mare prudenţă în rândul celor care judecă pripit relaţiile dintre Rusia şi vecini".
"Ceea ce ar fi putut fi evitat, s-a transformat într-un Blitzkrieg (război fulger n.t.) feroce, care nu a schimbat numai situaţia pe teren, dar şi relaţiile dintre Occident şi Rusia", rezumă Heidi Tagliavini, preşedinte al comisiei, în coloanele ziarului El Pais. Regretând lipsa de iniţiativă a comunităţii internaţionale de a reacţiona la o situaţie care era deja îngrijorătoare înainte de 2008, ea califică situaţia de "spirală mortală de confruntări". Pentru Heidi Tagliavini acest război se explică esenţial prin ignorarea dreptului internaţional şi umanitar de către toate părţile implicate : "chiar dacă este adevărat că Georgia a început ostilităţile (...), toate taberele (...) au violat dreptul internaţional", a scris aceasta într-o tribună intitulată "Georgia, oportunitatea pierdută".
Uniunea Europeană a alocat vina pe cei doi actori - "şi şi-a mascat propriul rol", spunede partea sa Tagesspiegel, care aminteşte lunile de provocare şi de nervozitate crescătoare în regiune. "Europenii trebuie să accepte întrebarea: de ce nu au acţionat mai rapid? Să ne amintim : după cinci zile, Franţa a reuşit să negocieze un armistiţiu. O intervenţie curajoasă în amontul conflictului nu l-ar fi putut oare împiedica?", se întreabă cotidianul berlinez.
