Alegeți o limbă
Cine va domina Consiliul European din 25-26 martie, "Lady Europa sau Frau Germania ?" se întreabă în prima pagină cotidianul polonez Gazeta Wyborcza, pentru care "de acum, germanii se vor lupta pentru propriile interese, aşa cum francezii, spaniolii sau englezii au făcut-o ani de zile". Cotidianul Polska explică de partea lui că "Germania vrea cu orice preţ să scape de imaginea ei de trezorier al UE, mai ales de când un sondaj recent arată că 40% dintre germani cred că s-ar descurca mai bine cu marca germană decât cu euro-ul. Înainte de alegerile din Renania de Nord-Westfalia [din 9 mai], acest sentiment este mult mai important pentru Merkel decât problemele Greciei". La Tribune, care vorbeşteîn prima pagină de o "alertă roşie asupra monedei europene", atribuie "refuzul Berlinului de a sări în ajutor Greciei" stării propriului deficit : "80,2 miliarde de euro. Un record absolut în istoria Republicii Federale".
Pentru Le Soir, mai presus de toate "cuplul franco-german este cel în criză!". "Chiar dacă ne zbârlim împotriva acestei 'direcţii', crizele ei conjugale sunt totuşi stresante. Întrucât "fără înţelegere, fără complicitate între Paris şi Berlin, nimic nu se poate face în Europa". "Ultima dată când i-am văzut împreună la Bruxelles, jurau să lucreze mână în mână pentru a scoate Grecia şi moneda euro din şanţ", îngână Le Figaro, pentru care "şase săptămâni mai târziu, preşedintele francez Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel se află în faţa greutăţii de se înţelege, pentru a-şi îndeplini promisiunile şi a convinge pieţele mai degrabă sceptice".
"Sauve qui peut l'Euro" (Salvaţi care puteţi euro-ul!) titrează Courrier International, care a consacrat prima sa pagină "partidei de Păcălici" care se joacă acum la Bruxelles între diferiţii protagonişti - cu Germania, Franţa şi Grecia în frunte. O "discordie crescândă domneşte, ca şi în sânul Uniunii Europene", observă The Washington Post, citat de săptămânalul francez, "o regiune pusă la grea încercare de multiple probleme economice şi diplomatice".
Văzută din Europa Centrală, dezbaterea asupra crizei monedei euro dezvăluie "diferenţa de tratament între Est şi Sud în sânul UE", afirmă Jacques Rupnik într-un articol publicat de Le Temps şi Hospodárske Noviny. Politologul franco-ceh estimă astfel că ţările din Europa Centrală care au trebuit să lupte pentru a se alătura uniunii monetare vor avea acum de suferit în urma efectelor crizei "fără a avea nici o vină", întrucât criteriile pentru viitorii candidaţi vor fi "cu atât mai stricte cu cât nu au fost respectate de ţările din Sud". Epurarea finanţelor publice ale ţărilor din Sud se va face în detrimentul extinderii zonei euro spre est. Prin urmare, conchide Rupnik, este probabil ca ţările din Europa Centrală să fie de partea Angelei Merkel.
În ceea ce priveşte rezultatul summit-ului, Il Sole 24 Ore prevede că "după toate probabilităţile, se va încheia cu un acord asupra unei soluţii duble pentru Atena: o intervenţie a FMI-ului, susţinut financiar de ţările din zona euro". Un compromis, remarcă ziarul economic italian, care nu va lăsa "Grecia să bată singură la uşa Fondului, şi nici partenerii săi să stabilească condiţiile intervenţiei lor". O soluţie care dacă pare "cu bun simţ", "este execrabilă în modul la care a fost atinsă: prin lupte, diviziuni şi acuzaţii între Berlin, Paris şi principalele ţări europene, fără o fărâmă de coordonare sau de strategie". "Suntem la ani-lumină de vremurile în care Helmut Kohl şi François Mitterrand se înţelegeau asupra monedei unice", sau de cele în care un "Jacques Chirac şi Gerhard Schroeder se întruneau în ajunul unui summit pentru a determina perspectivele financiare ale Uniunii pentru următorii şapte ani".
PORTUGALIA
După Grecia, Portugalia?
Fitch, agenţie de notaţie financiară, a scăzut cu un punct nota suverană a Portugaliei, însoţind-o de o perspectivă negativă pentru acest an. Vestea nu putea să cadă mai rău, chiar în ziua în care Parlamentul portughez trebuie să se pronunţe asupra Programului de stabilitate şi creştere (PSC), o serie de măsuri destinate să reducă deficitul ţării de la 9.3 % la 3 % până în 2013. "Mesajul nu putea să fie mai clar decât atât", scrie Publico pe prima sa pagină. Programul de stabilitate şi creştere - pe care Fitch îl consideră "credibil" - ar urma să fie adoptat graţie unui acord între Partidul Socialist la putere şi Social-Democraţii, în opoziţie.
