Alegeți o limbă
Pe 7 septembrie, Comisia a organizat deci o audiere a diverşilor actori din lumea editorială europeană (autori, editori, librari, bibliotecari, guverne, ...). Scopul : studierea în profunzime a repercusiunilor în Europa a acordului controversat între biblioteca digitală gratuită Google Books şi editori şi autori americani, pentru digitalizarea şi comercializarea de fonduri uriaşe căzute în domeniul public (ale căror drepturi de proprietate intelectuală au expirat) sau orfane (care nu au drepturi clare) din lumea întreagă.
Dacă acest acord a provocat un strigăt de protest în Europa, însoţit aproape de acuzări de piraterie intelectuală, a pus încă o dată în atenţie agilitatea sistemului american faţă de întârzierea, încetineala şi fragmentarea modului de acţiune european.
Pe 7 septembrie, Comisia s-a aliniat cu sistemul american, prin comunicatul comun al comisarului cu Societatea Informaţiei şi al responsabilului cu Piaţa Internă, care, probabil, au sunat ca muzica cerească la urechile responsabililor uriaşului informatic. "Vrem să scăpăm de prejudecăţile care au fost tradiţional nocive dezbaterii şi să ne concentrăm pe găsirea celei mai bune abordări posibile având în vedere tehnologia de astăzi pentru a da o nouă viaţă creaţiei în era digitală", au declarat Viviane Reding şi Charlie McCreevy. Ei, de asemenea, cred că Europa are nevoie de un nou cadru legal pentru a cataliza dezvoltarea de servicii similare celui permis de acordul pe care Google l-a obţinut în Statele Unite.
"Digitalizarea de cărţi este o sarcină colosală care trebuie să fie condusă de către sectorul public", au adăugat comisarii, înainte de a deschide uşa lui Google sau oricui ar vrea să încerce, declarând că "sprijinul sectorului privat este de asemenea necesar".
Bazele sunt clare: respectarea drepturilor de autor şi remunerarea corectă a creatorilor, principali beneficiari ai unui acces îmbunătăţit al cetăţenilor la operele lor digitale, spun comisarii înainte de a da drumul la bombă : "trebuie să examinăm fără milă sistemul european actual al drepturilor de autor. Cadrul actual este încă adecvat în era digitală ?" "Întrebarea, răspunde Milagros del Corrral, director al Bibliotecii naţionale a Spaniei, este de a şti până unde concepţia juridică a drepturilor de autor în Europa se potriveşte cu exploatarea digitală".
Interesele diferitelor părţi sunt aici în conflict. Autorii sunt mai favorabili unei inovaţii tehnologice care să dea o nouă viaţă operelor lor. "Ca autori de cărţi care nu se mai găsesc în etajere, am descoperit că lucrările noastre ajung pe o piaţă complet goală", spune autorul James Gleick, apărător al Google Books. Editorii şi librarii se tem că firma californiană le va lua o parte din piaţă. Antonio Avila, de la Federaţia de Editori şi Librari spanioli, acuză Google de încălcarea drepturilor de autor şi a Convenţiei de la Berna prin scanarea de cărţi în Statele Unite, fără consultarea prealabilă a proprietarilor de drepturi europeni.
Reprezentantul francez, care lucrează pentru grupul Hachette, este de acord, adăugând că Franţa se va lupta până la capăt pentru ca un astfel de acord să nu includă autori şi cărţi franceze. De partea editorilor, se estimează că acordul Google în Statele Unite nu este aplicabil în Europa. Dan Clancy, inginer-şef Google Books, care pe 7 septembrie a fost în centrul atenţiei la audienţa din Bruxelles, a făcut un gest faţă de editori. Într-o scrisoare, el a promis că nici o carte comercializată în Europa, prin canalele convenţionale, nu va fi digitalizată de Google Books, chiar dacă nu este în circulaţie în Statele Unite. O concesiune insuficientă în ochii editorilor.
OPINIE
Să lăsăm Google să salveze patrimoniul european
Proiectul Google de a digitiza bibliotecile nu ar trebui să devină obiectul unui război cultural împotriva companiei din Mountain View, afirmă Frankfurter Rundschau, despre dorinţa Comisiei Europene de a armoniza drepturile de autor şi, astfel, de a preveni ca Google să nu negocieze drepturile ţără cu ţară. "În loc de a se obosi într-o luptă împotriva Google, Europa ar trebui să facă în sfârşit mai mult pentru patrimoniul său", spune ziarul german. Pentru că, în primul rând, scrie ziarul, "nu mai este vorba de a proteja drepturile inalienabile ale unui artist asupra producţiei sale. Acest concept face parte din arsenalul ideilor din secolul al XIX-lea". Este vorba acum despre interesele legitime ale marilor companii media. În al doilea rând, este desigur "regretabil faptul că bibliotecile din întreaga lume sunt obligate să-şi pună comorile la dispoziţia Google din lipsă de bani publici", dar nu înseamnă că este mai bine "să ne lăsăm preţiosul patrimoniu în neantul analogic". Statele Unite au dat dovadă de luciditate înţelegând că cultura şi limba pot supravieţui numai cu digitalizarea şi accesibilitatea generală.
