Alegeți o limbă
Reacţiile europene la evenimentele din Iran, ca şi în majoritatea ţărilor occidentale, oscilează între "speranţa unei schimbări politice istorice a ţării" şi "dorinţa de a nu influenţa" (...) deschiderea diplomatică a acestor ultime luni vizavi de Teheran, constată Le Monde. Astfel, declaraţiile oficiale în Europa rămân prudente. Mai puţin din partea preşedintelui francez. Declarând mai ales că "aceste alegeri reprezintă o veste execrabilă", Nicolas Sarkozy pare să dorească "ruperea definitivă a punţilor cu M. Ahmadinejad", estimează cotidianul francez.
Cât despre Roma, ea s-a limitat la criticarea "violenţelor inacceptabile" din Iran, fără a face referinţă la suspiciunile de fraudă electorală. Cea mai circumspectă s-a arătat însă Marea Britanie. Subliniind că "alegerile ţin de voinţa poporului iranian", Gordon Brown pare să fi chemat partenerii occidentali la o anumită reţinere. "O schimbare de ton notabilă, în măsura în care Marea Britanie, alături de Franţa, se poziţionează în general pe o linie dură faţă de dosarul nuclear", subliniază Le Monde.
"Am dori o Uniune Europeană care să condamne situaţia din Teheran cu mai multă claritate, mai multă forţă şi mai multă credibilitate", critică Kurier din Viena, cu atât mai mult cu cât "tinerii adversari ai lui Ahmadinejad contau pe ceva mai mult ajutor moral din exterior".
Cotidianul român Ziua consideră dimpotrivă că reacţiile UE sunt "fără echivoc". Cel puţin în comparaţie cu reacţiile timide faţă de evenimentele similare intervenite în Moldova, după alegerile legislative din 5 aprilie. În ambele cazuri, ţările sunt dirijate de un regim "dictatorial" iar manifestaţiile care contestă rezultate de fapt trucate s-au soldat cu morţi. Explicaţia, sugerează cotidianul, stă probabil în faptul că Iran "cu resursele sale de petrol şi gaz este un bun partener economic, în timp ce Moldova este una din ţările cele mai sărace din lume".
De fapt, după cum subliniază Die Tagesspiegel, Germania este al doilea partener economic al Iranului, după China. Potrivit unui întreprinzător german interpelat de cotidianul berlinez, acest aspect justifică faptul că ţara nu s-a pronunţat deschis împotriva regimului. "Suntem dezavantajaţi, dacă ar fi vorba de sancţiuni ele ar trebui să vină din partea Naţiunilor Unite". Întreprinderile germane ar trebui să dea dovadă mai degrabă de responsabilitate punând termen relaţiilor cu economia iraniană, propune în schimb Financial Times Deutschland: "Aceasta este cheia pentru o stopare a programului nuclear iranian. (...) 75 la sută din întreprinderile iraniene sunt echipate în tehnologie germană".
Criza politică din Iran ar putea influenţa asupra întreprinderilor energetice europene, constată cotidianul economic Handelsblatt. Miza este de talie. Cel mai mare proiect energetic din lume se află pe câmpul iranian "South Pars", din Golful Persic. Valoarea investiţiei este de 4, 7 miliarde de dolari. Francezii de la Total sunt interesaţi, ca şi olandezo-britanicul Shell sau spaniolul Repsol.
Ca urmare a ameninţărilor americane cu sancţiuni, aceştia din urmă, ca şi nemţii de la RWE şi EON, s-au distanţat de proiectul lor iniţial. "Dar, de partea sa, Teheran creşte şi el tensiunea. Ministrul iranian al petrolului ameninţă cu atribuirea de pieţe concurenţilor mai maleabili, ca Rusia sau China".
