Ultimele retuşuri înainte de Schengen

Comisia Europeană a amânat aderarea Bulgariei la spaţiul de liberă circulaţie din cauza lipsei de progrese în lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate. Sofia se mândreşte de a fi îndeplinit toate condiţiile, dar ancheta condusă de Trud demonstrează contrariul.

Publicat pe 10 aprilie 2012 la 10:06
 | Muncitori care termină lucrările de vopsire a postului de frontieră de la Kapitan Andreevo, între Bulgaria şi Turcia, în 2011.

„Un strat subţire de vopsea ne mai separă încă de Schengen”. Cu aceste cuvinte evocase primul-ministru, acum un an, aderarea noastră la spaţiul de liberă circulaţie. În ziua aceea, Boïko Borissov a văzut roşu atunci când o jurnalistă austriacă l-a întrebat dacă Bulgaria era într-adevăr pregătită, ştiind că ţara este considerată ca fiind cea mai coruptă şi cea mai gangrenată de criminalitate din întreaga Uniune Europeană (UE ). „Graniţa noastră este păzită mai bine decât cea a multor alte ţări ale UE”, s-a înfuriat acesta. Explicând că nu mai rămâneau decât „câteva flecuşteţe” de făcut înainte de a îndeplini toate condiţiile, precum a „împrospăta vopseaua unei clădiri administrative” – referindu-se la centrul de primire pentru imigranţi clandestini la graniţa cu Turcia.

Între timp acest centru a fost revopsit şi este funcţional; dar decizia intrării Bulgariei în spaţiul Schengen a fost, încă o dată, amânată. De data aceasta până în septembrie. Deşi toată lumea, inclusiv Comisia Europeană, admite că Bulgaria a îndeplinit condiţiile aşa-zise „tehnice” de aderare. Şi anume sistemele de informaţie, echipamentul software, formarea ofiţerilor Poliţiei de Frontieră, instalaţiile de supraveghere… – tot ce este de domeniul Ministerului de Interne – este făcut. Şi totuşi, munca este departe de a fi terminată, în special în ceea ce priveşte celălalt aspect al acestei aderări: infrastructura şi renovarea posturilor de frontieră. În acest domeniu, lucrările abia încep, cum a constatat o anchetă a ziarului Trud.

Post de frontieră fără apă

La Vrska Cuka şi Bregovo de exemplu, cele două posturi de frontieră cu Serbia, în nord-vestul ţării, lucrările de renovare costă aproximativ 500 000 de levas [250 000 euro]. Când ajungem la Vrska, funcţionarii ne anunţă că nu au apă. O pană de canalizare – ceea ce se întâmplă foarte des pe aici se pare. Instalaţia electrică este de asemenea învechită, instalaţia sanitară în stare proastă şi uşile camerelor se năruiesc. „Avem încă multe de făcut”, recunoaşte prefectul Tzvetan Videnov. Trebuie refăcut asfaltul, toate semnele de circulaţie şi, nu în ultimul rând, construită o nouă gheretă – cum reiese din imaginea craterului uriaş presupus să adăpostească viitoarele fundaţii… Situaţia este identică în Bregovo, dar acolo lucrările nu au început încă. „Va fi făcut până în vară!„, promite prefectul.

Postul de frontieră de la Malko Tarnovo cu Turcia a fost deschis în 16 mai 1970. De atunci, nimeni nu s-a atins de el. Totul este de epocă: mobilele, tapetul, vopseaua… Îmbunătăţiri trebuie făcute şi la Kapitan Andreevo, principalul punct de trecere cu Turcia. Astăzi, clădirea fostului magazin duty-free este transformată în depozit. În timp, aceasta va trebui să găzduiască birourile noului Centru de Contact între Bulgaria, Turcia şi Grecia, care va trebui să gereze situaţiile de criză, precum inundaţiile sau afluxul masiv de imigranţi. Începerea lucrărilor, la un cost de jumătate de milion de levas [aproximativ 2.75 de mii de euro], este programată pentru luna septembrie.

România-Bulgaria, necesitatea excelenţei între state membre

La celălalt capăt al Bulgariei, în Dunav Most, principalul post de frontieră cu România pe podul peste Dunăre, se speră de asemenea la mai multe mijloace. De partea românească, sunt prevăzute lucrări la pod, ceea ce-i îngrijorează puternic pe responsabilii bulgari. „Vor fi obligatoriu probleme de circulaţie şi cozi interminabile de camioane”, se teme Vesko Marinov, adjunctul prefectului din Ruse.

Cu perspectiva spaţiului Schengen, acest post de frontieră trebuie reproiectat în întregime pentru a satisface nevoilor controlului unic între ţările membre. Instalaţiile vechi sunt depăşite şi construcţia unora noi devine urgentă: aici, lucrările sunt estimate la cinci milioane de levas (2.5 milioane de euro), suma cea mai importantă pentru a beneficia de eticheta de „ţară membră a spaţiului Schengen”.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect