Zborul obiectelor politice neidentificate

Social-democraţii sunt favoriţii alegerilor legislative anticipate din 25 şi 26 octombrie. Dar pentru a guverna, ei vor avea nevoie de noile partide politice, a căror imprevizibilitate ar putea afecta poziţia ţării în UE şi NATO.

Publicat pe 25 octombrie 2013 la 14:23
Degetul mijlociu ridicat de artistul ceh David Černý spre Castelul din Praga, sediul preşedinţiei, cu ocazia alegerilor anticipate

Aceste alegeri par să se petreacă fără vreun adevărat obiectiv. Rezultatele riscă totuşi să prezinte nenumărate provocări, în special în raport cu imprevizibilitatea politicii externe cehe.

Potrivit sondajelor, social-democraţii (ČSSD) nu vor avea altă alegere decât să intre în alianţe fie cu partide care nu văd cu ochi buni poziţia ţării în spaţiul transatlantic, fie cu partide care folosesc politica externă în scopuri populiste.

În prima categorie putem pune Partidul Comunist al Boemiei şi Moraviei (KSČM), care cere ieşirea Republicii Cehe din NATO. În al doilea, ANO ["Da" în limba cehă, mişcarea politică a miliardarului de origine ceho-slovacă Andrej Babiš], Zorii democraţiei directe, mişcarea populistă a ceho-japonezului Tomio Okamura, sau chiar SPOZ Partidul drepturilor civice al preşedintelui Miloš Zeman, care în materie de politică externă nu au o orientare ideologică clară, navigând după cum bate vântul opiniei publice sau în funcţie de toanele lor de moment.

Axa Praga-Washington

Politica externă este absentă din programul Zorilor. ANO a elaborat un întreg capitol pe această temă şi, cum nu vor rata să adauge partizanii, îl numără în rândurile sale pe Pavel Telička, comisar european [din mai în octombrie 2004] şi negociator-şef al aderării Republicii Cehe la UE. Dar experimentatul om de afaceri Babiš impune ca produsele pe care le achiziţionează să fie funcţionale, adică docile. Ceea ce este valabil şi pentru Telička. O Polonie care nemulţumeşte [Babiš critică adeseori calitatea alimentelor provenind din Polonia] poate astfel conduce la o încăierare cu Varşovia pe o scenă mai largă, de exemplu europeană.

Această perspectivă este îngrijorătoare pentru Republica Cehă, fiindcă riscăm să ajungem în situaţii în care guvernul şi parlamentul vor fi nevoite să confirme angajamentul nostru în NATO, sau chiar direct pe axa Praga-Washington. Va fi de asemenea cazul cu angajamentul nostru în UE, care trece printr-o perioadă de instabilitate, confruntată cu dificultăţile din zona euro şi luptând pentru a-şi menţine integritatea, subminată recent de Marea Britanie. În sfârşit, [[relaţiile externe ale UE vor pune în mod constant la încercare poziţiile şi politica Republicii Cehe]].

Un actor imprevizibil

Care va fi poziţia următorului guvern şi a ministerului de Externe faţă de Parteneriatul Estic, şi ce relaţii vor întreţine Praga şi Moscova? Care va fi nivelul de angajament al Republicii Cehe în politica de vecinătate a UE, de exemplu faţă de Africa de Nord? Cât despre relaţiile dintre Bruxelles şi Washington şi dezvăluirile în privinţa activităţilor de spionaj ale SUA, ce poziţie trebui să adopte UE? O mulţime de întrebări, ale căror răspunsuri necesită o unitate şi o continuitate a politicii cehe, dacă Praga nu vrea să pară a fi un actor imprevizibil.

Nu este nimic de invidiat în situaţia ČSSD-ului. Câteva dintre forţele politice care au acum o şansă de a ajunge în Parlament ar putea avea un impact de-a dreptul distructiv (KSČM, Zorii democraţiei directe), altele sunt susceptibile să fie tonatice sau să se târguiască cu guvernul în schimbul sprijinului lor (ANO, SPOZ). Iar pentru unele decizii (precum trimiterea de trupe cehe în misiunile NATO), este probabil ca ČSSD să trebuiască să se bazeze pe sprijinul dreptei parlamentare (conservatorii partidului TOP 09 şi al liberalilor din ODS). Fiindcă deşi ea este un adversar în materie de politică internă, reprezintă totuşi un partener mult mai de încredere în materie de politică externă decât aceşti extratereştri politici, toate aceste obiecte politice neidentificate.

Alegeri

Necesitatea de reîmprospătare

“Care dintre ei o va realiza?”, se întreabă Mladá Fronta Dnes, publicând fotografia celor 10 lideri de partid care solicită voturile cehilor pe 25 şi 26 octombrie. Cotidianul, care a colectat aşteptările a douăzeci de personalităţi din mediul cultural, social şi intelectual, constată că se face simţită nevoia de “reîmprospătare morală a clasei politice, a unui angajament faţă de principiile democraţiei parlamentare şi a unei viziuni care să depăşească durata unui mandat”.

“Astăzi, la ora 14, începe unul dintre cele mai importante scrutine de la căderea comunismului”, din 1989, şi până acum, subliniază la rândul său Lidové noviny. Cotidianul reaminteşte “pericolul real al venirii la putere a comuniştilor, deoarece un guvern minoritar format din social-democraţi susţinuţi de către comunişti este cel mai probabil scenariu post-electoral”.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect