Tipicarul ?

În timp ce, cedând unei manii zadarnice şi sterile, cineva din jurul vostru se ambiţionează în mod ridicol să măsoare totul în detaliu, să selecteze cu minuţiozitate meniul care îi iese în cale ori să numere punct cu punct, cu o rigurozitate inchizitorială, până si cel mai mic fleac, şi în plus îşi supune anturajul mai apropiat ori mai îndepărtat, la a-i suporta irezistibilul obicei, îl vom putea numi în germană, fără jenă, pe acest atlet al şicanei, cu suavul nume de ‘korinthenkacker’, "căcăcios din Corint". Garantat, este o năpastă. Dar de ce Corint? Fără a pune în cauză reputaţia locuitorilor acelui veritabil oraş grec, referinţa face trimitere doar la delicioşii mici struguri originari din acest oraş, utilizaţi uneori în patiserie.

Ori, aşezat în faţa unei asemenea dulceţi, înainte de a-şi înfinge furculiţa şi de a trece cu hotărâre la atac, un adevărat ‘korinthenkacker’ este capabil să îşi petreacă ziua întreagă inventariind una după alta micile bobiţe de fructe uscate cu care este garnisită prăjitura sa, pentru a constata, eventual, dacă lipseşte vreuna.

In Belgia se preferă furnicile

Ceva mai puţin triviali, francezii numesc un astfel de specimen drept un "enculeur de mouches" (un aranjator de muşte). Popularitatea acestei expresii i se datorează scriitorului Louis Ferdinand Céline. În Olanda, sunt alte insecte pe care entomologul nostru sodomit e gata să le agreseze. De altfel, este preferabil să nu-l numim pe tipicarul nostru "mierenneuker". Înaintea insinuării mortale de a fi comis păcatul "furni - ficaţiei, în timp ce părul începe să îi cadă, reacţia sa ar putea fi de a începe să numere furnicile de pe câmp înainte de a-şi da sufletul.

În loc să colecţioneze struguri uscaţi, tipicarul polonez preferă să numere micile pietricele împrăştiate prin grădină. Dar când excesul său de pedanterie depăşeşte limitele suportabilului, în jurul lui se lasă a se înţelege, că în timp ce el face inventarul, ai timp berechet să contruieşti o sculptură din conţinutul unei toalete.

Mai aptetisant şi mai la sud, agitatul "corint-italian" nu îşi găseşte liniştea dacă nu caută fire de păr într-un ou, cum bine zice expresia "cercare il pelo nell uovo", în timp ce spaniolul va număra năutul, ceea ce îl apropie în mod particular de germanicul "erbsenzahler", numărătorul de mazăre...

De partea englezilor, chiar dacă această atitudine meschină face obiectul unei mai mari clemenţe, nu este mai puţin impopulară. Luăm distanţă faţă de cel care e numit căutător de pureci, "nitpicker". Iată o prezentare generală a rudelor apropiate a tipicarului din Corint. În cele din urmă, se pare că în numeroase limbi europene acesta este perceput, înainte de orice, drept un despicător al firului în patru.

Neye Yang