Zeman, pe urmele lui Putin

Parlament îndepărtat, partide politice paralizate, Constituţie manipulată... De la ascensiunea lui Miloš Zeman la preşedinţie, Republica Cehă pare să regreseze din punct de vedere democratic. Doar apartenenţa la UE mai poate fi o garanţie împotriva unei derive oligarhice, scrie Lidové Noviny.

Publicat pe 18 iulie 2013 la 11:47
Preşedintele Miloš Zeman, în seara alegerii lui, pe 26 ianuarie 2013.

Oricare ar fi ieşirea din criza parlamentară actuală, putem trage deja trei concluzii. Partidele, ca mecanisme de transfer ale intereselor cetăţenilor în procesul de decizie politică, au eşuat. Dar nu avem nicio altă alternativă în locul lor.

Preşedintele Zeman, primul ales prin sufragiu universal direct, este o piesă din “putinizarea” politicii cehe, un ecou al unei tendinţe cu mult mai largi printre ţările postcomuniste din Europa centrală. [[Integrarea europeană este astăzi, probabil, singurul garant pentru liberalizarea societăţii cehe şi a întregii Europe centrale.]]

Ne regăsim astăzi într-o situaţie din care nu putem decât să luăm apărarea marilor partide politice, chiar dacă nu merită deloc această onoare. Au eşuat de mult timp în capacitatea de a se distanţa de mediile criminale, dar şi în expertiza lor, aproape egală cu zero. Partidele sunt incapabile de a mai dezvolta o apărare strategică.

O situaţie “foarte tristă”

Cel mai frapant exemplu a fost alegerea preşedintelui. În ciuda avertismentelor lansate de aproape toată comunitatea politologilor şi a constituţionaliştilor, partidele n-au ştiut să aplece urechea la argumentele convingătoare care îi avertizau împotriva implementării unei alegeri prezidenţiale cu scrutin direct. Situaţia actuală este deci foarte tristă. Majoritatea populaţiei comentează, se pare, cu mulţumire, paralizia marilor partide politice.

Însă incapacitatea partidelor politice de a apăra cu eficacitate democraţia parlamentară este, înainte de orice altceva, consecinţa absenţei totale a respectului faţă de opozanţii săi politici. În democraţiile adulte, acest respect este garantat în acelaşi timp prin supunerea în faţa regulilor constituţionale, şi printr-un simţ dezvoltat al pluralităţii intereselor şi opiniilor. Două caracteristici care lipsesc atât partidelor cât şi majorităţii societăţii.

[[Partidele nu fac decât să se preteze unei politici oportuniste, clienteliste şi orientate cu stricteţe către marketing]], un domeniu în care nu există loc pentru argumente critice, nici pentru apărarea adevăratelor principii şi interese politice. Apărarea pe care pretind că o derulează în sprijinul parlamentarismului este foarte puţin credibilă astăzi, pentru că, de fapt, s-au trezit să o aplice doar în momentul în care ea a devenit o problemă de viaţă şi de moarte, în timp ce ea nu i-a interesat practic deloc în ultimii 20 de ani.

Eveniment fără precedent, preşedintele Republicii, Miloš Zeman, a decis [numind un guvern de tehnocraţi condus de fostul său consilier, Jiří Rusnok] să boicoteze Parlamentul. Acesta din urmă era însă convins că are capacitatea de a acţiona. Doar privind felul în care Zeman prostituează Constituţia ([fostul preşedinte ceh] Václav Klaus i-a deschis calea, din acest punct de vedere, realizăm că el o vede mai degrabă ca un instrument al puterii sale decât ca pe o limită a prerogativelor. Totuşi, Constituţia are ca vocaţie, înainte de orice altceva, să fie un instrument de limitare a puterilor (checks and balances*) şi presupune complementaritatea tuturor corpurilor puterii, ca şi controlul şi respectul lor reciproc.

UE: o şansă istorică

Situaţia actuală este foarte similară crizei partidelor politice din timpul primei republici [interbelice]. Punctul de plecare al acestei crize a fost refuzul pluralismului partidelor ca şi o tendinţă spre autoritarism. Ravagiile războiului şi ajutorul masiv venit din partea camarazilor de la Moscova a precipitat reculul democraţiei. Democratizarea interbelică nu a adus o liberalizare suficientă, capabilă să frâneze cu eficacitate acest regres de după război.

Criza actuală este, dintr-un anumit punct de vedere, o ilustrare a incompetenţie societăţii cehe de a se guverna democratic. Datorită integrării europene, criza prelungită a sistemului partidelor politice, pe care preşedintele o utilizează într-un mod indecent pentru a-şi întări propria putere, nu va duce obligatoriu la un regres al democraţiei. Este o şansă istorică.

Destinul democraţiei din Republica Cehă este astăzi strâns legat de succesul integrării europene şi de democratizarea Europei în ansamblu. Fără existenţa UE, apariţia unei totale “oligarhizări” a economiei şi a unei “putinizări” a politicii cehe ar fi fost deja realizată astăzi. UE reprezintă un puternic apărător al rarelor insule ale culturii liberale “deviante în mod pozitiv”.

Nu ne mai rămâne decât să sperăm că în următorii 25 de ani va apare o populaţie şi o economie suficient de europeanizate, care vor permite fixarea solidă a unui sistem eficace, respectând guvernanţa democratică, primordialitatea statului de drept.

*În engleză în text.

Din Austria

“Un avertisment dramatic”

Numirea unui guvern de tehnocraţi fără aprobarea Parlamentului este o modalitate de “a acapara puterea”, acuză Karel Schwarzenberg, într-un interviu acordat cotidianului austriac Kleine Zeitung.

Învins de Miloš Zeman în al doilea tur al alegerilor prezideniale, în ianuarie, fostul ministru al Afacerilor externe compară situaţia din ţara sa cu “preluarea puterii de către nazişti în Germania, în 1933, şi de comunişti în Cehoslovacia anului 1948”.

Este vorba de un “avertisment dramatic”, crede Der Standard. Dar, consideră cotidianul, această amintire a trecutului ar putea totuşi să salveze Republica de o repetiţie a Istoriei, căci:

după prăbuşirea blocului de Est [...], sentimentul de securitate a sugrumat sensul pericolului care emana dinspre extremele de dreapta şi de stânga în societăţile libere. Criza Uniunii Europene şi incapacitatea guvernelor democratic alese de a îmblânzi forţele pieţei mondiale au slăbit încrederea în instituţiile democratice, atât în vechile cât şi în noile state membre, şi au dus la întărirea extremiştilor din Grecia, Franţa, Anglia şi Italia.

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect