Moderarea Presseurop

Participarea cititorilor reprezintă o parte esenţială a misiunii Presseurop de a încuraja dezbaterile pe teme care se referă la Europa.

Pe Internet, cea mai simplă modalitate de a implica “persoanele cunoscute înainte în calitate de audienţă” este de a permite comentarea articolelor. Calitatea discuţiei ulterioare, cât se poate de variabilă, va fi influenţată de bunăvoinţa participanţilor şi caracterul tehnic al forumului, dar, de asemenea, şi de către moderarea efectuată de editor.

Acest articol prezintă unele dintre alegerile făcute pe Presseurop.eu.

Spre un forum de discuţii al cititorilor

A existat dintotdeauna o confuzie în privinţa scopului comentariilor utilizatorilor pe site-urile de ştiri online. S-ar părea că la origine, acestea erau concepute ca fiind “mesaje către editor”, destinate numai furnizării de informaţii suplimentare cu privire la articolul respectiv. Abia mai târziu, proprietarii de site-uri au decis că discuţiile dintre comentatori ar putea fi un obiectiv legitim în sine.

Există o tensiune între aceste două obiective, resimţită pe Presseurop în aceeaşi măsură ca şi pe alte site-uri.

“Informaţiile suplimentare” presupun o moderare activă şi încurajarea exprimării mărturiilor care reflectă experienţa personală şi cunoştinţele experţilor. Sunt destinate a beneficia cititorilor care nu participă la comentarii (un exemplu clasic este BBC News).

“Discuţia” înseamnă facilitarea schimbului liber de opinii, şi are drept scop a permite participanţilor, şi nu numai, să-şi modifice punctul de vedere în funcţie de perspectiva altora (un exemplu clasic este Reddit şi nenumărate forumuri similare).

La începuturile proiectului Presseurop, am favorizat în mod deschis primul obiectiv. Dar comentatorii au început foarte repede să-şi răspundă unii altora, în aceeaşi măsură în care făceau ecou direct articolelor. Având în vedere misiunea Presseurop, a devenit evident că aceasta era o oportunitate de a trece la cel de-al doilea obiectiv, prin construirea unei platforme unice de discuţii. Deci, este ceea ce am făcut, lansând o integrare parţială a comentariilor pe site-urile diferitelor limbi (în 2010), permiţând citările cu notificări de răspuns (în 2011), prin integrarea completă a tuturor limbilor (în 2011), şi în cele din urmă prin traducerea automată de către Google (în 2012).

Filtrarea

Presseurop foloseşte “moderarea automatizată”, inspirată de geografia urbană. Cercetările au demonstrat în mod repetat că cetăţenii tratează mai bine spaţiile publice atunci când aceste spaţii sunt deja bine tratate. Aplicând această constatare discuţiilor online, motorul nostru de comentarii aplică mai multe filtre pentru a se asigura că aceste comentarii sunt prezentabile şi serioase. [[Succesul acestei operaţiuni este dificil de măsurat, dar forumul nostru a fost lăudat sistematic pentru nivelul neobişnuit de ridicat de politeţe]].

Prezenţa expresiilor intraductibile – o dificultate deosebită pentru traducerea automată – s-a dovedit a fi imposibil gestionat de către filtrele automate, din păcate. Prin urmare, tipul cel mai obişnuit de moderare este corectarea ortografiei şi, uneori, a gramaticii, dar cu siguranţă că nu acestea sunt problemele care ne creează cele mai mari dificultăţi.

Bazele moderării

Ca toate forumurile online, suntem confruntaţi cu trei tipuri de dificultăţi de moderare clasice: “trolling” (insulta şi provocarea), “libellousness” (calomnierea) şi instigarea la ură. Din fericire, niciuna dintre acestea nu au constituit o problemă majoră, datorită excepţionalei bunăvoinţe şi a respectului de care a dat dovadă comunitatea Presseurop.

Insultele şi provocările otrăvesc ambianţa, îi împing pe cei mai serioşi membrii ai forumului să părăsească discuţia, şi îi descurajează pe alţii să se alăture acesteia. Nu am ezitat niciodată să refuzăm şi să ştergem parţial comentariile impertinent de insultătoare (care nu au fost multe), dar apar dificultăţi cu cazurile limită. Acestea includ:

• expresii de tip slogan şi injurie, şi anume fraze care conţin cuvinte cum ar fi “criminal”, “inimă care sângerează”, “fanatic”, “nebun”, “UERSS” (o combinaţie zeflemitoare între UE şi URSS), “bankster” (de la bancher + gangster), “dictator”;
• referinţe care trimit la legea lui Godwin privind ideologiile şi politicienii anilor 1930.

Suprimăm sau tăiem arareori comentariile care conţin provocări de acest gen, dar de multe ori emitem avertismente politicoase. În general, cerem cititorilor “să se exprime în mod factic şi la obiect”, ocolind în felul acesta acuzaţiile cu privire la natura exactă a insultelor sau provocărilor.

Calomnierea este o problemă mai gravă, deoarece este sancţionată prin lege. Ni s-a întâmplat foarte rar să fim acuzaţi de publicarea unor comentarii calomniatoare, şi niciodată din motive întemeiate, într-o anumită măsură deoarece calomniatorul trebuie să fie o persoană identificabilă în mod oficial, ceea ce nu este cazul, în general, cu comentatorii noştrii care folosesc pseudonime.

Instigarea la ură, în schimb, a fost o problemă ocazională. Site-ul Presseurop.eu este găzduit în Franţa şi, prin urmare, intră sub incidenţa legislaţiei franceze, care este relativ severă privind instigarea la ură online (şi sancţionează chiar şi simpla insultă). Dar ura este cunoscută ca fiind greu de definit. Ar trebui oare să respingem un argument exprimat cu calm împotriva imigraţiei, dar care este bazat pe un rasism pseudoştiinţific evident, şi susţinut de un studiu al coeficientului de inteligenţă (IQ) al diverselor popoare? I-am permis publicarea. Ce putem spune despre aversiunea flagrantă împotriva homosexualilor exprimată pe baza unor norme religioase sau culturale – de exemplu, de către un cititor din Balcani? Am permis şi asta. Acelaşi argument, dar exprimat într-un limbaj vulgar? L-am şters.

[[În general, am încercat să păcătuim permiţând mai degrabă exprimarea liberă]]. Acest lucru pare a fi deosebit de important pentru un site al cărui public provine din medii culturale extrem de diverse, şi care înţelege într-adevăr chiar şi noţiunea de libertate de exprimare în sine în mod diferit, ţinând cont de diferenţele contextelor juridice şi istorice specifice.

Provocări dificile

În realitate, provocările cele mai dificile din perspectiva moderării nu au fost atât de evidente. Toate acestea sunt toate probleme insidioase specifice forumurilor online, şi nu există soluţii evidente.

Neînţelegerea este o capcană clasică a tuturor discuţiilor:

–N-am afirmat niciodată asta. Puteţi să-mi spuneţi unde am “afirmat” asta? Ce impertinenţă!
–Aţi scris “asta e de ajuns”. Am dreptul să mă exprim şi eu nu v-am cerut niciodată să tăceţi.
–Exprimaţi-vă, vă rog. Haideţi, fiţi fericit şi mai puţin amar.
–Sunt foarte împlinit şi nu sunt deloc amar. Dumneavoastră sunteţi plin de amărăciune şi nu exprimaţi nimic în afară de banalităţi insultătoare.

În acest caz (real), pe marginea unei discuţii de altfel civilizate, comunicarea s-a întrerupt din cauza neînţelegerilor acumulate. Fără contact vizual şi limbaj corporal, poate fi dificil de menţinut o discuţie pe şine, ca să nu deraieze în acest fel. Un membru obişnuit al forumului tratează această problemă semnându-şi sistematic comentariile cu “smiley”. Nu este o soluţie perfectă, dar, probabil, are un anumit efect profilactic. 🙂

Negativitatea şi cinismul sunt la fel de dificil de moderat, deoarece nu reprezintă un abuz imediat. Dar efectul lor este de a împinge dezbaterea pe o linie moartă:

Democraţia europeană? Sper că glumiţi!

Această remarcă dezinvoltă, referitoare la un articol despre Parlamentul European, nu permite niciun răspuns şi nu poate duce nicăieri. Indiferent dacă ţinta sunt politicienii (de la Bruxelles sau nu), sau elitele şi “propaganda” lor, sau bancherii, jurnaliştii, sau chiar oamenii de ştiinţă, rezultatul este acelaşi: de a reduce tonul, de a descuraja comentatorii cu idei mai complexe şi, în cele din urmă, de a trimite discuţia într-o fundătură. În general, am răspuns folosind tactica prin care am cerut cititorilor să-şi susţină afirmaţiile cu fapte documentate.

Dezinformarea nu-şi are loc pe un site de ştiri serios, şi totuşi este de asemenea o caracteristică inevitabilă a discuţiilor online informale. [[Nu avem resursele necesare pentru a verifica toate afirmaţiile, dar le cerem sistematic cititorilor să le justifice]]. Cu toate acestea, unele ies în evidenţă ca fiind deosebit de problematice:

este greu de justificat “încălzirea” globală atunci când, în ultimii ani, temperaturile negative bat recorduri în întreaga lume.

Acest lucru este aproape sigur o falsitate faptică. Negarea încălzirii globale antropogene pare a fi un candidat deosebit de bun pentru moderare, din mai multe motive:

• este în parte rezultatul unei campanii intenţionate de dezinformare condusă de interese puternice, la care nicio organizaţie de ştiri nu ar trebui să fie complice;
• complexitatea ştiinţei face ca afirmaţia să nu fie întru totul imposibil de falsificat de către non-experţi (dintre care niciunul nu se regăseşte printre colaboratorii noştri);
• efectul său este să deraieze discuţia, astfel încât subiectul articolului – în viziunea autorului său – să nu fie dezbătut deloc.

Mulţi ar accepta să fie respinse observaţiile cititorilor care neagă sau minimizează Holocaustul. Dar puţine surse de ştiri – un exemplu notabil este LA Times – au o astfel de politică pentru negarea schimbărilor climatice, în ciuda potenţialelor consecinţe asupra dezinformării. Am decis să ne limităm la “avertismente de sănătate” privind unele comentarii individuale.

Disproporționalitatea punctelor de vedere este un pericol cu care se confruntă toate forumurile de discuţii. În dezbaterile politice televizate, vorbitorii sunt invitaţi în mod relativ proporţional cu popularitatea punctelor de vedere pe care le reprezintă. În spaţiile mai puţin formale, cum ar fi site-ul nostru, nu există astfel de controale. Riscul este, prin urmare, ca anumite puncte de vedere să devină copleşitoare faţă de altele. Situaţia este şi mai complicată pe Presseurop, având în vedere necesitatea noastră de a echilibra nu doar puncte de vedere divergente din perspectiva politică sau a integrării europene, dar, de asemenea, mai multe limbi şi naţionalităţi.

În absolut, am reuşit foarte rar să ajungem la acest echilibru delicat, dar am înregistrat mici succese. De exemplu, primele 10 comentarii la blogul lui Martin Schulz, publicat recent, au fost scrise ca răspuns la 9 traduceri diferite ale articolului. [[În mod inevitabil, totuşi, anumite puncte de vedere au fost insuficient de reprezentate pe forumul Presseurop]]. Alegerile sunt subiective, dar am putea cita:

• vocile de centru-stânga din Europa de Nord;
• vulturii fiscali din ţările afectate de criză;
• moderaţii, centriştii şi euro-agnosticii din toate ţările;
• opiniile din Europa Centrală şi de Est, Scandinavia şi Balcani.

Un anumit colaborator al forumului, întotdeauna politicos, dar şi constant neabătut de la condamnarea integrării economice a UE, a scris peste 6 000 de comentarii, inclusiv 31 din cele 81 ale unui anumit articol. Pe de altă parte, între cele 120 de comentarii la o recentă ştire pe scurt cu privire la politica monetară, există un echilibru relativ – 20 ar putea fi interpretate ca pro-austeritate, 17 ca anti-austeritate, iar câteva condamnă întru totul moneda unică, considerând-o ca fiind imposibil de restabilit. (Restul sunt în afara subiectului, dar includ o discuţie interesantă asupra surselor europene de ştiri.)

Ca şi alte provocări, o disproporţionalitate a punctelor de vedere este oarecum inevitabilă pe orice forum online. Dar, deşi opiniile sunt repartizate în mod inegal, a lua cunoştinţă de acestea poate fi întotdeauna benefic. După cum a scris odată un membru italian deosebit de serios al forumului, răspunzând unui comentator german:

Ultimele dumneavoastră comentarii sunt foarte valoroase şi cred că pot convinge atât oamenii din nordul şi cât şi din sudul Europei. Acest forum poate fi o oportunitate de formare pentru cititorii care participă la el.

Şi noi gândim la fel.