Știri Criza economică

Panică în zona euro

Niciodată o ţară nu a părut atât de vulnerabilă în faţa pieţelor financiare, niciodată de la criza grecească din primăvara anului trecut. În timp ce se profilează deja ideea unei salvări in extremis a Irlandei, presa europeană se îngrijorează asupra consecineţlor pe care această măsură ar putea să o aibă pentru celelalte state membre ale UE.

Publicat pe 12 noiembrie 2010 la 18:07

"Irlanda se îndreaptă spre o nouă criză financiară", anunţă Frankfurter Runsdschau. Şi în fiecare zi, soarta economiei irlandeze, slăbită de datorie şi de dobânzile din ce în ce mai mari, pare din ce în ce mai alarmantă pentru întreaga zonă euro. "Refrenul sfâşietorului act II al crizei monedei euro a fost dirijat de Wolfgang Schäuble", constată Berliner Zeitung.

Ministrul german de finanţe cere ca în viitor, deţinătorii de obligaţiuni să-şi deschidă pungile atunci când un stat membru al zonei euro trebuie să fie salvat de către celelalte. "Pentru investitori, este o nouă melodie", comentează cotidianul. "Până acum, ei presupuneau că zona euro îşi va răscumpăra membrii. [...] Acum, ei cred că trebuie să ia un risc, deci vor dobânzi mai mari". Ziarul a citat un membru al consiliului de administraţie al Băncii Centrale Europene (BCE), care prevede că "planurile germane vor conduce inevitabil la atacuri speculative care vor adânci criza".

"Creşterea ratelor dobânzilor ar putea împinge Irlanda şi Portugalia să ceară ajutorul european", scrie Diario de Noticias, la Lisabona. "UE se pregăteşte să ajute Irlanda, a cărei rată de dobândă pentru datorie a depăşit 9%. Şi dacă pieţele nu se calmează, Portugalia ar putea fi următoarea la nevoie". Pentru Portugalia, "posibilitatea de a scăpa de o astfel de cerere se micşorează în fiecare zi", dacă nu se schimbă percepţia riscului de către pieţe, previne economistul Antonio Nogueira Leite, citat de către cotidian. "UE este gata să salveze Irlanda", asigură la rândul său La Vanguardia, adăugând că "Spania şi-a atins nivelul maxim de risc".

La Seul, în timpul reuniunii G20, José Manuel Barroso a declarat că totul este pregătit pentru salvarea Irlandei "dacă este necesar", dar declaraţiile preşedintelui Comisiei Europene, care doreau calmarea pieţelor, "au declanşat noi speculaţii". Cotidianul subliniază că această preocupare este amplificată "de black-out-ul asupra informaţiei, instaurat la Bruxelles, care aminteşte de zilele dinainte de salvarea grecească" din mai. Diferenţa astăzi este faptul că zona euro dispune de mecanismul european de stabilitate financiară, adaugă La Vanguardia.

Newsletter în limba română

Pentru a stăvili criza, opţiunea cea mai credibilă ar fi ca "Franţa şi Germania să restabilească încrederea investitorilor", afirmă Virginia Romero, din societatea de investiţii Ahorro Capital, care subliniază de asemenea faptul că, în caz de salvare a Irlandei, situaţia ar fi mai rea decât cea creată cu salvarea grecească, deoarece "am trece de la excepţie la generalizare". Marea temere ar fi deci "o contagiune generalizată, chiar şi dincolo de ţările periferice", conchide La Vanguardia.

"Este o mare neînţelegere", spune Financial Times Deutschland. Cotidianul economic consideră că "politica şi investitorii acţionează după obiceiurile lor - nu prea se înţeleg". Pentru că, dacă politica, mai ales europeană, se târăşte la ritmul compromisurilor şi majorităţilor, finanţele vor viteză şi baze solide pentru a lua decizii. "Primăvara trecută, Europa a experimentat cu durere unde se poate ajunge atunci când aceste două principii incompatibile se întâlnesc". Criza grecească se transformase atunci în criză a monedei euro din vina unei politici prea lente. De unde apelul în prima pagină a FTD: "Acum grăbiţi-vă!".

La Dublin, zilele par chiar şi mai numărate. "Statul irlandez este insolvabil: datoriile sale depăşesc de departe orice mod realist de a le rambursa", scria la începutul acestei săptămâni economistul Morgan Kelly, într-un articol din Irish Times care continuă să genereze numeroase reacţii în Irlanda. Este o tragedie în două acte, explică acesta. Primul a fost planul de salvare a băncilor toxice de 70 de miliarde de euro, în contul căruia "va merge fiecare bănuţ din impozitele voastre pentru următorii doi sau trei ani". Următorul va fi o criză a împrumuturilor imobiliare, ale cărei simptome sunt deja aparente. "Oamenii merg foarte departe; nu-şi plătesc facturile şi împrumută enorm de la părinţi pentru a-şi rambursa datoriile".

Iar între timp, ironizează Morgan Kelly, "pieţele aduc un omagiu gestiunii calme şi hotărâte a crizei de către Guvern şi Banca Centrală, punând datoria irlandeză în acelaşi grup de risc cu ţări precum Ucraina sau Pakistanul, două trepte deasupra nivelului de gunoi al Argentinei, Greciei şi Venezuelei”. "Din septembrie, o echipă permanentă de observatori de la BCE şi-a stabilit reşedinţa la Ministerul de Finanţe", dezvăluie de asemenea economistul. "Deşi este compus din funcţionari de mai multe naţionalităţi, aceştia sunt porecliţi 'nemţii'". Ca reacţie la acest fel de tutelă, cotidianul ceh Lidové Noviny îşi exprimă îngrijorarea cu privire la redefinirea termenului "solidaritate europeană", în care "contribuabilii irlandezi sunt forţaţi să muncească din greu, şi sunt sacrificaţi numai în numele viziunii franco-germane a politicii monetare europene".

Are you a news organisation, a business, an association or a foundation? Check out our bespoke editorial and translation services.

Susţineţi jurnalismul european independent

Democraţia europeană are nevoie de publicaţii independente. Voxeurop are nevoie de dumneavoastră. Alăturaţi-vă comunităţii noastre!

Pe același subiect